În 15 august 1714,Constantin Brâncoveanu, domn al Ţării Româneşti din 1688, şi cei patru fii ai săi au fost decapitaţi la Constantinopol.
“Logofete – i-au spus boierii – noi cu totii pohtim sa ne fii domn. – Dar ce asi vrea eu cu domnia? De vreme ce ca un domn sint la casa mea, nu-mi trebuieste sa fiu; ear ei zisera: Ne rugam nu lasa teara sa intre alti oameni, sau rai sau nebuni, sa o strice, ci fii! Si-l luara de mani si-l impingea de la spate si acolea fiind si un capegiu imparatesc pentru trebi imparatesti, il dusease si pre el la Mitropolie; si dusera caftan la capegi-basa al imparatului de au cetit molitvele de domnie si au mers de i-au sarutat mana, zicandu-i: Multi ani!”.
Asa a inceput una dintre cele mai luminate si indestulate domnii din istoria Tarii Romanesti. Contextul politic al acelei vremi facea ca domnitorul unei tari, indeosebi al uneia din Balcani, sa se asemene cu un acrobat care practica mersul pe sarma sub o prapastie adanca. Pozitionarea geografica a tarii ii aducea la granita unele dintre cele mai de temut popoare ale vremii: pe de o parte imperialii, pe de cealalta parte, turcii si tatarii.
Printul aurului
Intr-o atare situatie, intelepciunea celui care fusese vel logofat a oferit solutia ideala: compromisul. Brancoveanu avea grija sa satisfaca cererile imperialilor, furnizandu-le informatii si nerefuzandu-le serviciile solicitate, toate acestea fara a deranja fragilele relatii cu Poarta otomana. Insa austriecii nu se multumesc doar cu atat si urmaresc sa supuna Tara Romaneasca, manati de speranta ca resursele acesteia i-ar fi putut ajuta sa isi sustina nevoile materiale generate de lungile razboaie cu turcii. In final, expeditia austriaca condusa de generalul Heissler a fost zdrobita de trupele romanesti ajutate de cele turcesti si de un corp de ostasi unguri numiti „curuti”. In acel an, 1690, s-a dat prima si ultima batalie de sub Constantin Brancoveanu. Austriecii au fost nevoiti sa se multumeasca numai cu ceea ce le daruia domnul roman, insa relatiile dintre acestia si Tara Romaneasca au inceput sa se imbunatateasca: Brancoveanu le oferea stiri despre ceea ce se petrecea la turci si ii aproviziona, iar imperialii i-au recunoscut titlul de „principe al imperiului” in data de 30 ianuarie 1695.
Descoperă îţi prezintă principalele semnificaţii istorice pentru 15 august:
1675 – A fost înfiinţat Observatorul astronomic de la Greenwich. În 1948, Observatorul a fost transferat în castelul Herstmonceux (Sussex). Vechea clădire a observatorului, construită de Wren, s-a păstrat până în prezent, şi este înconjurată de un parc în centrul Londrei.
1769 – S-a născut Napoleon Bonaparte, împărat al Franţei (1804-1814, 1815) (d. 5 mai 1821)
1771 – S-a născut prozatorul Sir Walter Scott, creator al romanului istoric englez şi european („Ivanhoe”, „Rob Roy”) (d. 21 septembrie 1832).
1888 – A apărut, la Bucureşti, cotidianul „Adevărul”; primul director a fost Alexandru V. Beldiman.
1892 – S-a născut fizicianul Louis Victor Pierre de Broglie, laureat al Premiului Nobel; a pus bazele mecanicii ondulatorii (d. 19 martie 1987).
1896 – S-a născut regizorul de teatru şi film Sică Alexandrescu; a fost vreme îndelungată regizor al Teatrului Naţional din Bucureşti (d. 6 august 1973).
1903 – S-a născut medicul Ştefan Milcu, creatorul endocrinologiei moderne în România, membru titular al Academiei Române.
1936 – A încetat din viaţă Grazia Deledda, prozatoare, laureată a Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1926 : „Soare de vară”, „Peisaje sarde”, „Cosima” (n. 27 septembrie 1871)
1967 – A încetat din viaţă pictorul belgian René Magritte, reprezentant al suprarealismului (n. 21 noiembrie 1898)
1992 – A murit Anda Călugăreanu (Anca Miranda Călugăreanu), actriţă şi interpretă de muzică uşoară şi folk (n. 24 octombrie 1946)