Deși rezumarea complexităților sistemului fiscal românesc în doar câteva puncte se poate dovedi complicată, mai ales în anul electoral 2024, studiul global anual EY – Tax and Policy Controversy Outlook izolează o serie de priorități pentru mediul privat românesc, care urmează să aibă repercusiuni atât pe termen scurt, cât și lung, asupra sistemului de taxare din țară.
Specialiștii în fiscalitate și audit de la EY anticipează un sistem fiscal internațional mai stabil, pe măsură ce guvernele își coordonează politicile mai strâns. În România, pe lângă mai multe directive europene privind regimul de taxare al multinaționalelor sau activitățile complexe de audit fiscal și impozitare, Reforma Pensiilor apare ca unul din cele mai importante repere legislative ale anului pe radarul companiei de consultanță financiară.
Potrivit studiului EY, o analiză este bazată pe observațiile profesioniștilor EY Tax din 75 de jurisdicții, conform sondajului anual EY Tax Policy and Controversy Outlook, sistemul fiscal din România se confruntă cu mai multe schimbări și reforme importante care au demarat odată cu seria de schimbări legislative adoptate la finalul anului trecut și care au intrat în mare parte în vigoare de la 1 ianuarie 2024.
Specialiștii au menționat în analiza dedicată țării noastre introducerea taxelor minime pe cifra de afaceri pentru companiile mari și instituțiile de credit – companiile cu o cifră de afaceri totală de peste 50 de milioane de euro în anul fiscal 2023 sunt supuse unei taxe minime de 1% pe cifra de afaceri. De asemenea, instituțiile de credit vor plăti o taxă specială pe cifra de afaceri de 2% în 2024 și 2025, care va scădea la 1% începând cu 1 ianuarie 2026. Companiilor din sectorul petrolier și gaze li s-a impus o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro în 2023, și vor plăti o taxă specială de 0,5% în 2024 și 2025, aceasta urmând să fie aplicată alături de impozitul pe profit, amintesc analiștii.
Totodată, începând cu 2024, pierderile fiscale pot fi reportate pe o perioadă de cinci ani consecutivi, dar numai în limita a 70% din profitul impozabil obținut în acești ani. De asemenea, limitările costurilor de împrumut au fost amendate, iar pentru microîntreprinderi, impozitul pe venit a fost redus de la 10% la 3% sau 1% pentru câștigurile de capital obținute începând cu 1 ianuarie 2023.
În fișa de țară a României mai este menționată și implementarea raportării obligatorii SAF-T (Standard Audit File for Tax) pentru contribuabilii mijlocii și instituțiile financiare bancare și de asigurări. Aceasta a devenit obligatorie de la 1 ianuarie 2023, cu o perioadă de grație de șase luni și încă dă bătăi de cap contabililor care se confruntă cu foarte multe inadvertențe în alinierea situațiilor contabile cu sistemul național de facturare RO e-Factura. Specialiștii EY trag un semnal de alarmă cu privire la momentul în care autoritățile fiscale române vor începe să verifice calitatea și completitudinea datelor raportate în 2024 și, implicit, vor emite amenzile prevăzute în lege.
Reforma Pensiilor, un punct important de referință în anul fiscal 2024
Specialiștii în fiscalitate au izolat drept unul din cele mai importante schimbări în fiscalitatea românească anul acesta modificările operate în sistemul de colectare al contribuțiilor pentru Fondurile de pensii de stat și private, impuse începând de la 1 ianuarie 2024.
În România, contribuția la Pilonul II de pensii a fost majorată la 4,75% începând cu 1 ianuarie 2024. Ce context este discutat mai rar ține de faptul că această majorare face parte din angajamentele României față de Uniunea Europeană și este menită, spun oficialii europeni, să asigure sustenabilitatea sistemului de pensii private. De asemenea, baza de impozitare aplicată contribuțiilor la Pilonul II a fost modificată, astfel încât impozitarea să se aplice doar câștigurilor nete rezultate din investiții, ceea ce ar trebui să ușureze povara fiscală asupra contribuabililor.
Anterior, impozitul era aplicat asupra întregii sume acumulate în contul de pensie privată. Aceasta înseamnă că impozitul de 10% se va aplica doar asupra câștigurilor care depășesc plafonul neimpozabil de 2.000 de lei, reducând astfel povara fiscală asupra contribuabililor. În același timp, tot de la 1 ianuarie, Pilonul I, sistemul public de pensii, a fost ajustat pentru a reflecta noua structură de contribuții. Astfel, cota de contribuție pentru Pilonul I a scăzut de la 20,25%, de la 21,25% cât este în prezent, pentru a face loc majorării contribuției la Pilonul II. Potrivit explicațiilor oferite de Guvern, ajustarea are scopul de a echilibra contribuțiile dintre cele două sisteme, fără a crește sarcina totală a contribuțiilor sociale plătite de angajatori și angajați.
Continuare pe Ziare.com Controversele fiscale ale anului 2024. Pilonul II de pensii, în topul urgențelor sistemului românesc de taxe și impozite