Arta ca relație cu limitele

0
149 vizualizari

 

De când începem să avem amintiri, ele sunt legate de puncte de început și de final ale experienței noastre. Arta oferă posibilitatea de a investiga ideile primite de-a gata în legătură cu aceste granițe între care ne izolăm experiența.

Galeria Eastwards Prospectus anunță expoziția „Borderline ­Relation“ în perioada 25 ianuarie – 24 martie 2018. Prezentare a unor lucrări aparținând unora dintre cei mai apreciați artiști contemporani la nivel internațional, „Borderline Relation“ generează un dialog între diverse scene artistice și „oferă publicului român ocazia de a descoperi un discurs artistic de valoare“, arată textul galeriei.

Lucrările semnate de Marieta Chirulescu, Felipe Cohen, Svenja Deininger, Caroline Duchatelet, Vlatka Horvat, Željko Jerman, Ivan Moudov, Ulay, Ignacio Uriarte și Ruth Wolf-Rehfeldt vor fi dispuse pe ambele niveluri ale galeriei. Practic, „expoziția invită la reflecție asupra relațiilor dintre practici artistice ce au apărut în contexte temporale, geopolitice, sociale și economice diferite. Acest lucru poate influența percepția asupra conceptului unei lucrări de artă și, mai presus de toate, condițiile de producție. Acesta este motivul pentru care expoziția aduce laolaltă artiști din generații diferite, unii dintre ei având o poziție solidă și extrem de notorie pe scena artei, în timp ce alții aparțin generațiilor mai tinere“.

Ivan Moudov, Box#2

Producția de devalorizare

Potrivit curatorului expoziției, Tevž Logar, „prin intermediul practicilor artistice variate pe care le reunește, expoziția «Borderline Relation» prezintă povești individuale, intime, aflate în spatele elementelor specifice lucrărilor de artă contemporană și ne ghidează să trăim aici și acum experiența acestor lucrări. Privitorul este atras într-o coregrafie de gesturi conceptuale și intervenții formale care caută o tensiune între idei istorice și contemporaneitate, între vizual și nonvizual. Prin urmare, «Borderline Relation» este un compendiu de confesiuni ce dezvăluie o societate globală angajată în fuga obsesivă după posesiuni, chiar dacă se scufundă în infinitatea devalorizării complete a acestora“.

Fiecare dintre artiștii selectați a influențat dezvoltarea artei contemporane prezentând lucrările în cadrul celor mai importante evenimente de artă contemporană (documenta, Bienala de la Veneția) și târguri de artă (Art Basel, Frieze, FIAC etc.).

Pentru „Borderline Relation“, Marieta Chirulescu (n. 1974) își face una dintre rarele apariții, prin intermediul lucrărilor sale, în România. Practica Marietei Chirulescu este rezultatul unei preocupări constante față de posibilitățile estetice și conceptuale pe care le prezintă pânza pictată. Artista, stabilită în Berlin, lucrează cu galerii renumite din toată lumea.

Pentru prima dată într-o expoziție din regiune, Felipe Cohen (n. 1976) își situează practica între ready-made și sculptură.

În munca sa, folosește medii diverse, de la desen la sculptură și instalație. Cohen fuzionează adesea materiale dure, rezistente, precum piatra și marmura, cu altele mai fragile, ca sticla, cartonul și hârtia. În căutare de noi înțelesuri, artistul dezvăluie relații neașteptate.

Una dintre figurile emblematice ale anilor ’60-’70, recent descoperită, Ruth Wolf-Rehfeldt (n. 1932), este și ea prezentă, prin intermediul lucrărilor sale, pentru prima dată în regiune. Ruth Wolf-Rehfeldt este considerată una dintre puținele artiste din fosta RDG care au abordat în profunzime relația dintre text și imagine.

Și ea pentru prima dată în România prin intermediul lucrărilor sale, Svenja Deininger (n. 1974), una dintre pictorițele de succes ale generației sale, este recunoscută la nivel instituțional și colaborează cu galerii prestigioase, precum Marianne Boesky Gallery, Federica Schiavo Gallery și Galerie Martin Janda. „Este important pentru mine ca pictura să poată fi văzută ca un proces, cu o imagine veche care apare ca un colaj, iar privitorul să nu-și dea seama adesea ce strat se află deasupra și ce strat se află dedesubt“, mărturisește artista austriacă.

 

Artistul german Ignacio Uriarte (n. 1972) a virat înspre artă la puțin timp după ce începuse o carieră în managementul afacerilor. Folosește adesea materiale care sunt în mod curent asociate cu biroul – cartușe de cerneală pentru imprimantă, agrafe de hârtie, desene schițate pe foi tip post-it –, astfel că lucrările care rezultă sunt comentarii asupra acțiunilor noastre de zi cu zi.

În ceea ce o privește pe Vlatka Horvat (n. 1974), practica ei înglobează o varietate de medii – sculptură, instalație, desen, performance, fotografie și text – iar proiectele ei se axează adesea pe rearanjarea și reconfigurarea unor obiecte, a spațiului construit și a relațiilor sociale pe care le implică acest demers. Vlatka Horvat este cunoscută pentru obsesia ei de a recompune imagini cu figuri umane.

 

S’he este una dintre lucrările în care Ulay investighează graniţele dintre identităţi

La rândul său, în prima etapă a activității sale artistice (1968-1976), Ulay (n. 1943) s-a dedicat căutării tematice a înțelesurilor noțiunilor de identitate și corp, atât la nivel individual, cât și colectiv, în principal printr-o serie de fotografii Polaroid, aforisme și performance-uri intime. La acea vreme, abordarea fotografică a lui Ulay devenea din ce în ce mai performativă și a avut ca rezultat fotografia performativă. Între 1976 și 1988, a colaborat cu Marina Abramović, chestionând trăsăturile percepute ca fiind masculine sau feminine și împingerea limitelor fizice ale corpului. Ulterior, Ulay s-a concentrat pe fotografie, rămânând însă conectat la chestiunea „performativului“, iar lucrările sale sunt prezente în colecțiile unor mari instituții din domeniu, printre care Stedejlik Museum din Amsterdam, Centre Pompidou din Paris și MOMA din New York.

 

Caroline Duchatelet (n. 1964) trăiește și lucrează în Franța și explorează chestiuni referitoare la peisaj și lumină. Apoi artista și-a îndreptat atenția către lumină, surprinzând cum trece lumina, cum variază, cum se materializează și cum dispare, prin intermediul unor instalații site-specific și al unor compoziții de lumină.

O altă premieră pentru scena artistică românească, Željko Jerman (1949-2006) este o figură istorică, activ de la începutul anilor ’70 în contextul noii practici artistice din fosta Iugoslavie. El nu și-a propus să dea dovadă de o tehnică perfectă, ci a realizat fotografii încețoșate care devin apoi o suprafață pentru intervenții cu substanțe fotochimice.

Ivan Moudov (n. 1975) este în prezent unul dintre artiștii bulgari cu cea mai mare recunoaștere la nivel internațional. Lucrările lui Moudov prezintă obiecte sau situații a căror încărcătură simbolică și metaforică este accentuată până în cel mai înalt grad posibil.

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Mesaj
Nume

Verificare antispam *

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.