Majorarea salariilor în administraţie a prins pe picior greşit unele primării, mai ales în mediul rural. Creşterile au intrat în vigoare de la 1 iulie pentru primari, viceprimari şi pentru conducerea consiliilor judeţene. Problemele au apărut mai ales acolo unde consiliile locale au acceptat să aplice legea salarizării şi pentru angajaţi. Sunt situaţii în care, după ce s-au plătit lefurile mările, nu mai sunt bani de facturile curente. Toţi aşteaptă acum bani de la Guvern la rectificare. Premierul le-a transmis însă primarilor, scurt: descurcaţi-vă! Există însă şi primării unde lefurile nu s-au clintit.
„Dacă n-ar fi existat unitatea SMURD şi centrul medico-social, pe care eu le plătesc în totalitate, n-aş fi avut nicio problemă cu mărirea salariilor“, spune Constantin Istrate, primarul oraşului Podu Iloaiei.
„Ţinând cont că, într-un an, cam 800.000 de lei se duc pe aceste două servicii, o să mai vedem până la 31 decembrie. Nu ne-am grăbit să facem nişte paşi necugetaţi“, a spus el, amintind de promisiunile de preluare a acestor cheltuieli, anul viitor, la bugetul CJ.
Primarul a precizat însă că, dacă va fi vorba de creşterea salariilor, „le vom mări cât vom crede de cuviinţă, ca să nu sugrumăm bugetul local“.
La Ciurea, una dintre cele mai mari comune ale judeţului, nu e nicio problemă deocamdată, ne-a asigurat primarul Cătălin Lupu. El are însă în vedere o rectificare de buget, pentru că o comună mare implică cheltuieli mari.
„Sperăm să le susţinem“, a adăugat el, referindu-se la majorările salariale şi la lunile rămase până la sfârşitul anului.
La Lungani, una dintre comunele sărace ale Iaşului, dar cu cele mai mari plăţi în baza legii venitului minim garantat, primarul spune că degeaba s-au mărit lefurile funcţionarilor publici.
„N-avem de unde completa salariile“, ne-a declarat primarul Gheorghe Pricopie, care cere acum atât ajutor de la CJ, cât şi de la Guvern.
Ajutor care însă puţin probabil să vină. „Au mărit lefurile? Să se descurce“, le-a transmis premierul Tudose primarilor, la întrebarea unui ziarist în legătură cu problemele mari ale bugeterlor locale.
Majorările aplicate la mijlocul anului
Cele mai calculate majorări salariale par să fi fost acordate în administraţia comunei Aroneanu.
„La nivel de aceeaşi vechime, aceleaşi studii, aceeaşi pregătire, i-am adus pe toţi la aceeaşi linie“, ne-a explicat primarul Benoni Moruzi, precizând că au fost situaţii când plusul la leafă a fost de numai 50 de lei.
El a adăugat că o majorare salarială aplicată la mijlocul anului e de natură să dea bugetul peste cap, şi a adăugat că angajaţii primăriei pe care o conduce vor resimţi creşterea salarială anul viitor.
După ce aceştia i-au dat ca exemplu alte primării mai generoase, primarul a comparat situaţia cu una din familie, când „copilul îţi cere de toate, dar salariul nu acoperă toate cerinţele. Ţi-e drag copilul, dar toate au o limită“, a mai spus el, resemnat.
Mihai Mihalache, primarul din Schitu Duca, a mărit toate salariile, iar acum nu mai mare bani, dar şi-a pus speranţele într-o rectificare de buget „pozitivă“. „E obligatorie rectificarea“, a subliniat el, remarcând că o parte a problemei a fost rezolvată – respectiv salariile pentru însoţitorii persoanelor cu dizabilităţi. Mihalache a spus fără ocolişuri că, în lipsa rectificării, „noi intrăm în incapacitate de plată“. Cu alte cuvinte, nu ar fi departe ziua în care furnizorii de utilităţi vin şi pun lacăt la contoare.
De ce la Consiliul Judeţean nu a fost nicio problemă
La Consiliul Judeţean, for care administrează un buget mare, nu există probleme legate de acordarea majorărilor salariale. „Am prevăzut majorările salariale în bugetul consolidat la începutul anului, în februarie“, a explicat şeful CJ modul în care a rezolvat situaţia. „Cine e gospodar s-a întins cât era plapuma de lungă“, a caracterizat preşedintele Maricel Popasituaţia comunelor aflate în dificultate, recunoscând totodată că, în ceea ce-l priveşte, a participat la efectuarea unor rectificări de buget şi la alcătuirea bugetului naţional în perioada în care a fost secretar de stat la Ministerul Economiei.
Şeful CJ a mai spus că nu doar aceste majorări au fost acoperite, ci şi cheltuielile pentru copiii instituţionalizaţi – „avem cel mai mare număr de astfel de copii din ţară“ -, sumele de coparticipare la investiţii, acţiuni culturale etc. „Ne-am încadrat foarte bine, mergând pe scenariul cel mai pesimist, acela că nu vom primi niciun ban de la Guvern“, a mai spus Maricel Popa.
În general, administraţiile locale au putut mări salariile ducându-le chiar până la dublu, cum s-a întâmplat în unele comune, şi parţial cum s-a întâmplat şi la nivelul municipiului Iaşi, în cazul unor anumite categorii de şefi.
Însă, dacă la un buget ca Iaşul asta nu lasă urme prea vizibile, la nivel de buget de comună mică aceeaşi măsură poate duce la incapacitate de plată, în lipsa suplimentărilor de la Guvern. Iar cum nu e an electoral, acest ajutor puţin probabil să şi vină anul acesta, având în vedere lipsurile din bugetul Guvernului.
„Noiembrie şi decembrie vor fi două luni criminale“
„Mai mult de jumătate din comune nu au resurse financiare de a-şi plăti salariile până la sfârşitul anului. Dacă nu se vine cu o rectificare, bineînţeles pozitivă, pentru acoperirea acestor goluri, se va intra în anul 2018 cu goluri mari în ceea ce priveşte neacordarea drepturilor salariale. Vom fi în situaţia în care plătim obligaţiile către stat pentru salarii, dar nu plătim drepturile salariale. Noiembrie şi decembrie vor fi luni criminale“, a declarat preşedintele Asociaţiei Comunelor din România, Emil Drăghici.
„Este problema lor“, a fost replica premierului Mihai Tudose la plângerile primarilor care şi-au depăşit bugetul acordând creşteri salariale nesustenabile, profitând de permisivitatea din noua lege a salarizării. Rămâne de văzut dacă aceştia vor fi nevoiţi să recurgă la concedieri, sau dacă soluţia va veni, până la urmă, de la Guvern.