De ce rămân nepedepsiți politicienii care încalcă flagrant regulile în campania electorală: “E foarte greu de demonstrat, ar trebui să recunoască” 

Debutul precampaniei electorale a marcat și începutul primelor reproșuri aduse politicienilor care candidează. Fie partidele de opoziție, fie cetățenii, cu ocazia alegerilor, trag semnale de alarmă privind neregulile pe care le observă la candidați. În România nu sunt precedente în care, fără un amplu proces, un candidat să fi fost afectat de nerespectarea regulilor impuse de autoritățile statului.

Ziare.com a stat de vorbă cu sociologul Vladimir Ionaș, care spune că politicienii sunt apărați din punctul de vedere al discursului politic. Încă de la formarea Alianței PNL–PSD, s-a vorbit despre combaterea curentelor extremiste din România. În ultimele zile s-a vorbit în spațiul public despre reglementarea TikTok, iar argumentul adus de politicieni a fost dezinformarea în plin an electoral.

“Depinde cum este definit de fiecare persoană extremismul, populismul, radicalismul. Mie mi s-ar părea o decizie extrem de periculoasă să încadrezi anumite mesaje, modul în care folosesc anumite idei, imagini în timpul campaniei, ca fiind infracțiune, pentru că la un moment dat, riști ca acest lucru să se întoarcă împotriva ta.

Dacă odată ajuns la putere partidul respectiv va folosi aceeași tactică, și va încerca să îți îngrădească posibilitățile de a ajunge la public? Evident că sunt teme mari, istorice care reprezintă deja o infracțiune și este absolut normal.”, spune sociologul.

Temele reglementate de lege sunt însă legate de discurs antisemit, promovarea simbolurilor naziste, sau instigare la ură împotriva unei anumite comunități.

“Ceea ce am văzut până acum în spațiul public în România, chiar dacă nu ne place, în cazul anumitor candidați care folosesc direct mesajele Kremlinului, nu există o lege care să le interzică acest lucru.

Cele mai bune sancțiuni pe care le pot primi candidații care folosesc mesaje extremiste țin de vot. Nici măcar ideea de a reglementa, într-un fel sau altul, anumite rețele sociale, pentru că frustrarea care este emanată acolo va găsi un canal.”, spune Vladimir Ionaș.

Discuția privind această măsură se poartă și la nivel internațional, dar nu s-a găsit încă o formă de reglementare. Pe de altă parte, simpli protestatari s-au trezit cu dosar penal pentru instigare la violență după un mesaj postat pe o rețea de socializare.

“Până acum, în cazul politicienilor, inclusiv dacă ne uităm la acele proteste, pe care le-au organizat diverse partide politice, inclusiv AUR, în ultimii ani, nu au fost asumate public ca fiind proteste organizate de partid.

Probabil tocmai din acest motiv, pentru că erau îngrijorați că ar putea fi acuzați de organizarea unor întruniri care pot duce la acte de violență. Autoritățile sunt atente pentru că este o portiță să încadreze un organizator la acest capitol.

Pentru limbaj sau modul în care își expun modul de vedere, greu de crezut. Mai ales în cazul politicienilor din Parlamentul României, pentru că pot folosi cu foarte mare ușurință imunitatea legată de declarațiile politice pe care le fac.”, mai spune sociologul.

Influențarea alegătorului, greu de demonstrat

Un alt exemplu de nereguli este folosirea bazei de date a unei primării în campanie, sau pentru a se încerca influențarea alegătorului. În acest caz, este foarte dificil de demonstrat de unde a fost luată acea bază de contacte, mai ales că legea permite partidelor politice să dețină astfel de informații despre posibili votanți.

“Aici este, din punctul meu de vedere greu pentru autorități să dovedească modul în care a folosit primarul, sau echipele de campanie, bazele de date. Este foarte foarte greu să faci o diferență între baza de date a primăriei și o bază de date pe care o are partidul culeasă cu acordul cetățenilor în momentul unei acțiuni.

Continuare pe Ziare.com