Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
Curtea de Conturi invocă necesitatea unei reorganizări pentru gestionarea resurselor și furnizarea serviciilor publice. Ziarul de Iași a prezentat în fiecare an performanțele înregistrate de administrația locală.
Ads
„Cadrul legislativ actual prezintă o serie de limitări care fac dificilă adaptarea optimă a structurilor administrative locale la particularitățile și nevoile specifice comunităților”, este constatarea celor de la Curtea de Conturi inclusă într-un raport de audit al performanței efectuat pe baza situației veniturilor și cheltuielilor mai multor comune și orașe mici. Dependența de finanțare de la bugetul de stat și capacitatea redusă de a colecta venituri proprii reprezintă constrângeri majore, susțin inspectorii de conturi. Ei arată că mecanismele de alocare a resurselor financiare și modul în care acestea sunt gestionate la nivel local generează „inegalități pronunțate între UAT-uri aflate pe același nivel administrativ”. O reformă legislativă și administrativă este tot mai stringentă, conchide raportul.
Resursa umană e cea mai importantă
Studiul ia în considerare inclusiv populația mult prea mică în cazul unor comune – cum e cea cu numele parcă predestinat Bătrâna, din județul Hunedoara, doar 113 locuitori. În județul Iași, sunt doar câteva comune cu populație mai mică decât cel mai mic oraș din România, Băile Tușnad, din Harghita, 1.569 de locuitori: Cucuteni (1.103 locuitori la recensământ), Drăgușeni (1.217 loc.), Roșcani (1.273 loc.), Grozești (1.364 loc.), Costești (1.494 loc.) și Românești (1.524 loc.). Pe de altă parte, cea mai mare comună din țară – Florești, Cluj, 51,5 mii locuitori – e mai mare decât cel mai mare oraș, Voluntari (47 mii loc.). Peste Voluntari sunt municipiile.
Inspectorii de conturi au remarcat că ponderea populației active în comunele mici este redusă față de comunele mari, respectiv 35 la sută față de peste 50 la sută în comunele cu mai mult de 10 mii de locuitori. Însă și rata șomajului este mai mare în comunitățile mici.
Locuitorii comunelor nu vor să fie orășeni
Dacă, după 1989, 339 de UAT-uri și-au schimbat statutul (47 de orașe au devenit municipii, 59 de comune au devenit orașe și s-au înființat 233 de comune), o singură localitate a reușit să redevină comună: orașul Băneasa, din județul Constanța, în 2019.
„Deși, potrivit legii, Guvernului îi revine rolul de a sprijini unificarea administrativă a câte două sau mai multe dintre comunele cu scăderi accentuate de populație care sunt învecinate, nu au existat astfel de demersuri, acestea depinzând de inițiativa autorităților administrației publice locale”, constată raportul Curții de Conturi. De alfel, și în Iași, comunele dens populate nu vor să devină orașe, primarii invocând motive precum taxe mai mari și oportunități mai puține de prindere a fondurilor europene.
Continuarea pe ziaruldeiasi.ro
