STIRI DE ULTIMA ORA
Acasă » ECONOMIC » Productivitatea muncii în România: de la 38.000 lei/angajat în agricultură la 3.000.000 lei/angajat în imobiliare
pmp

Productivitatea muncii în România: de la 38.000 lei/angajat în agricultură la 3.000.000 lei/angajat în imobiliare

Munca unui român valorează foarte diferit în funcție de domeniul în care o prestează. Un angajat din imobiliare produce într-un an de 80 de ori mai mult decât unul din agricultură, deși amândoi lucrează cu normă întreagă. Datele Institutului Național de Statistică pentru 2025 arată că valoarea produsă în medie de un angajat român a crescut cu aproape 12% față de 2024, ajungând la 206.752 de lei pe an. Diferențele dintre sectoare rămân însă foarte mari, cu agricultura la un capăt al scalei și tranzacțiile imobiliare și finanțele la celălalt.

Ads

Productivitatea muncii nu măsoară cât de obosit ești la sfârșitul zilei. Măsoară cât valorează, în termeni economici, ceea ce faci. Iar în România anului 2025, această valoare variază enorm de la un sector la altul.

În medie, un angajat român a produs 206.752 de lei în 2025, față de 184.775 de lei în 2024. O creștere de aproape 12% într-un singur an este un număr care, în condiții normale, ar fi o veste bună fără rezerve. Numai că media națională spune puțin despre ce se întâmplă cu adevărat în economie.

La vârf, imobiliarele. Dar cu un asterisc

Privind strict la cifre, câștigătorul absolut al clasamentului este sectorul tranzacțiilor imobiliare, cu 3.037.258 de lei produși per angajat în 2025, o valoare care lasă orice alt sector la mare distanță. Trebuie spus însă că această cifră reflectă mai degrabă natura domeniului decât numărul de oameni care lucrează în el: valoarea unei singure tranzacții imobiliare poate fi uriașă, iar persoanele implicate direct sunt relativ puține. Mai mult, față de 2024, când sectorul înregistra 3.242.944 de lei pe angajat, productivitatea a scăzut cu 6,3%, una dintre cele două scăderi consemnate în economia românească anul acesta.

Finanțele și IT-ul, creșteri consistente

Dacă excludem imobiliarele din ecuație, tabloul devine mai ușor de citit. Intermedierile financiare și asigurările se plasează pe locul doi, cu 745.439 de lei pe angajat, după o creștere de 18,2% față de 2024.

IT-ul și telecomunicațiile au urnat, cu 653.666 de lei, în creștere cu 12,7%. Sunt sectoare care concentrează valoare mare într-un număr relativ mic de angajați și care, an de an, se depărtează de restul economiei.

Surpriza vine din agricultură

Cel mai mare salt procentual din 2025 nu a venit din IT sau din finanțe, ci din agricultură. Sectorul agricol, împreună cu silvicultura și pescuitul, a crescut cu 36,1% față de anul anterior, mai mult decât orice alt domeniu. Numai că punctul de plecare era atât de jos, încât nici după această creștere situația nu s-a schimbat fundamental. Un angajat din agricultură a produs în medie 38.906 lei în 2025. Este cel mai mic nivel din economie și reprezintă mai puțin de o douăzecime din ce produce un angajat din finanțe.

Construcțiile, un avans important

Construcțiile au avansat cu 18,4%, ajungând la 200.100 de lei pe angajat, unul dintre cele mai mari salturi din economie, chiar dacă valoarea absolută rămâne ușor sub media națională de 206.752 lei.

Comerțul, transportul, hotelurile și restaurantele au avansat cu 6,9%, până la 176.338 lei, iar activitățile culturale, de spectacole și serviciile casnice au urcat cu 4,9%, la 299.172 lei.

Sectorul public, în ușoară scădere

Alături de imobiliare, singura altă scădere din 2025 s-a produs în sectorul public. Administrația, apărarea, învățământul, sănătatea și asistența socială au înregistrat împreună o scădere de 0,3%, ajungând la o productivitate medie de 189.011 lei pe persoană ocupată. Este o scădere mică, dar care merge în sens invers față de restul economiei. O comparație directă cu sectorul privat are însă limitele ei: educația, sănătatea sau ordinea publică nu au un preț de piață, iar valoarea lor economică este prin natura ei mai greu de cuantificat în acești termeni.

Sursa: Ziaruldeiasi.ro

About Redacția

Lasă un răspuns

x

Vezi și

Cât ne costă munca la negru. România rămâne în fruntea UE, iar nota de plată nu se oprește la taxele neîncasate

Munca la negru este, prin definiție, greu de măsurat. Nu apare integral în registre, declarații ...