Examenul medical pentru permisul auto se schimbă / Vedere, sănătate mintală, alcool și medicamente

Persoanele cu afecțiuni vizuale la limită, cu tulburări psihice în remisiune sau cu antecedente de dependență de alcool ar putea primi mai des avize condiționate, în locul unei excluderi automate.

Ads

Ordinul nr. 1829/2026, publicat în Monitorul Oficial pe 22 octombrie 2026, modifică prevederile privind vederea, tulburările mintale, alcoolul, drogurile și medicamentele din normele medicale minime pentru conducerea unui autovehicul. Schimbarea urmărește conformarea cu Directiva (UE) 2025/2205 și înlocuiește logica strict diagnostică cu o evaluare funcțională a riscului rutier.

Normele medicale minime pentru conducerea unui autovehicul au fost modificate prin Ordinul nr. 1829/2026, publicat în Monitorul Oficial pe 22 octombrie 2026, în privința vederii, a tulburărilor mintale, a alcoolului, a drogurilor și a medicamentelor, potrivit juridice.ro.

Noile reguli renunță la excluderile întemeiate strict pe diagnostic, în favoarea unei evaluări funcționale și individualizate a riscului rutier, cu scopul conformării la Directiva (UE) 2025/2205. Aceeași analiză semnalează însă probleme de tehnică normativă, de terminologie și de corelare procedurală, care ar putea duce la o aplicare neunitară.

Ordinul se aplică din ziua publicării

Modificarea a apărut în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 884, pe 22 octombrie 2026, sub forma Ordinului nr. 1829/2026, care schimbă Ordinul ministrului sănătății nr. 1.162/2010 pentru aprobarea Normelor minime privind aptitudinile fizice și mentale necesare pentru conducerea unui autovehicul. Noile prevederi au intrat în vigoare în aceeași zi, 22 octombrie 2026.

Proiectul, pus în consultare din vară

Ministerul Sănătății a supus dezbaterii publice proiectul de ordin luni, 27 iulie 2026. Documentul viza modificarea punctelor 1, 7, 8 și 9 din Anexa nr. 1 la Ordinul ministrului sănătății nr. 1162/2010.

Ce schimbă cele patru puncte ale anexei

Punctele vizate se referă la vedere, la tulburările mintale, la alcool, precum și la droguri și medicamente, potrivit sursei citate.

În privința vederii, proiectul stabilește cum se face evaluarea de specialitate a aptitudinii vizuale, inclusiv examinarea câmpului vizual, în ce cazuri excepționale se poate elibera sau reînnoi permisul pentru grupa 1 și ce condiții se aplică pentru vederea monoculară, pentru diplopie și pentru controalele periodice.

Textul enumeră și situațiile în care permisul nu se eliberează și nici nu se reînnoiește. Prima privește persoanele cu tulburări mintale grave ori cu tulburări grave și/sau persistente ale capacității de judecată, ale comportamentului sau ale adaptabilității, pentru care rămâne totuși posibil un aviz favorabil, însoțit de monitorizare periodică.

A doua vizează dependența de alcool sau alte tulburări legate de consumul de alcool care nu permit conducerea în siguranță, caz în care permisul poate fi eliberat ori reînnoit după abstinență și o remisiune confirmată de medic.

A treia se referă la dependența de substanțe psihotrope, precum și la consumul de substanțe psihotrope sau de medicamente care afectează ori pot afecta capacitatea de a conduce în siguranță.

Un act de aplicare, nu o lege nouă

Din punct de vedere juridic, proiectul se află la intersecția dintre dreptul administrativ, dreptul sanitar și regulile privind siguranța rutieră, arată sursa citată. Ordinul nu creează un regim de bază al dreptului de a conduce, ci schimbă un act administrativ normativ subordonat legii, adică anexa cu normele medicale minime aprobate prin Ordinul nr. 1162/2010, emis pentru executarea Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2002.

Proiectul funcționează, așadar, sub nivelul legii, având rolul de a detalia, tehnic și medical, condiții pe care legea le-a delegat deja Ministerului Sănătății, prin art. 22 alin. (2) și alin. (7), coroborate cu art. 125 lit. a) și lit. c) și cu art. 136 lit. d) din OUG nr. 195/2002.

Legislația de care depinde ordinul

Primul act conex este OUG nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, care stabilește competența Ministerului Sănătății de a reglementa examinarea medicală a candidaților și a șoferilor, alături de Hotărârea Guvernului nr. 144/2010 privind organizarea și funcționarea ministerului, menționată în preambulul proiectului ca temei de competență.

În domeniul strict vizat, reperul principal rămâne Ordinul nr. 1162/2010, cu modificările succesive, dintre care analiza citată reține Ordinul nr. 1255/2015, Ordinul nr. 1530/2017, Ordinul nr. 1049/2019 și Ordinul nr. 1428/2019, ca dovadă că normele din 2010 au mai fost actualizate punctual, pe specialități și pe instrumente de evaluare.

Proiectul trimite explicit și la Ordinul ministrului sănătății nr. 1159/2010, pentru testul practic. La nivel european, raportarea se face la Directiva 2006/126/CE, pe care ordinul din 2010 a transpus-o inițial, și la Directiva (UE) 2025/2205, care o abrogă pe cea veche și reorganizează cadrul comunitar al permiselor de conducere.

Modificări doar acolo unde era nevoie

Față de reglementările anterioare, proiectul păstrează continuitatea și modifică selectiv, fără o ruptură. Normele minime nu sunt refăcute în întregime, intervenția limitându-se la vedere, tulburări mintale, alcool, droguri și medicamente, pornind de la precizarea din referatul de aprobare potrivit căreia celelalte specialități consultate au considerat prevederile existente încă conforme.

Vederea

Pentru vedere, forma consolidată în vigoare permite deja eliberarea permisului în condiții excepționale pentru grupa 1 și conține criterii privind acuitatea și câmpul vizual, precum și reguli pentru vederea monoculară și pentru diplopie.

Proiectul nu schimbă structura de fond, dar o completează și îi dă un caracter procedural mai medical.

Examinarea este numită explicit evaluare de specialitate, componentele relevante ale funcției vizuale sunt enumerate mai clar, deficiența trebuie judecată prin raportare la siguranța reală în trafic, iar testul practic rămâne o formă de validare funcțională.

Tehnic, noutatea nu ține atât de pragurile numerice, care rămân în mare parte apropiate de cele actuale, cât de precizarea modului de evaluare și de motivarea avizului individualizat, conform aceleiași surse.

Sănătatea mintală

Cele mai mari diferențe apar la capitolul sănătate mintală. Normele actuale mai folosesc formulări precum retard psihic sever, pe care le alătură tulburărilor grave ale judecății, comportamentului sau adaptabilității. Proiectul renunță la această trimitere la un diagnostic exprimat într-un limbaj depășit și pune accentul pe tulburările grave sau persistente ale capacității de judecată, ale comportamentului ori ale adaptabilității, oricare le-ar fi cauza.

Schimbarea are și o semnificație juridică distinctă, arată sursa citată, pentru că excluderea nu mai pornește de la eticheta nosologică, ci de la efectele funcționale care contează pentru condus.

Totodată, excepția ajunge să depindă de avizul favorabil al medicului specialist curant și de controale periodice stabilite individual, ceea ce face ca decizia administrativă finală să fie una mai personalizată.

Alcoolul

Normele actuale consideră criteriu negativ dependența de alcool ori incapacitatea persoanei de a renunța la consum atunci când conduce.

Proiectul redefinește ce se evaluează, raportându-se la dependență sau la alte tulburări legate de consumul de alcool care fac imposibilă conducerea în siguranță, și introduce condiția unei remisiuni confirmate de medic, legată de un program de monitorizare stabilit de medicul specialist curant.

Ca și la sănătatea mintală, norma nu mai este doar una de interdicție, ci permite o revenire administrativă controlată, condiționată de abstinență și de supraveghere medicală.

Drogurile și medicamentele: termeni mai largi

Pentru droguri și medicamente, proiectul înlocuiește actuala formulă, construită în jurul abuzului și al consumului regulat, cu una care pune în centru dependența, consumul și efectul substanței sau al medicamentului asupra capacității de a conduce în siguranță.

Intenția pare să fie un text mai simplu și mai funcțional, însă, potrivit analizei citate, simplificarea are un preț interpretativ, deoarece noțiunile de consum și de medicamente care pot afecta capacitatea de a conduce sunt mai largi decât cea de abuz regulat, folosită în prezent.

Două obiective declarate și unul implicit

Proiectul are, declarat, două scopuri. Primul este alinierea la Directiva (UE) 2025/2205, mai exact la standardele medicale minime din anexa III. Al doilea vizează actualizarea terminologiei medicale, corelarea cu practica medicală și juridică europeană recentă și renunțarea la restricțiile care se sprijină numai pe existența unui diagnostic.

Implicit, se precizează în analiză, proiectul pare să schimbe și rolul examenului medical pentru permis.

Acesta nu mai este doar un filtru de excludere, ci un mecanism de evaluare diferențiată a riscului, din care pot rezulta atât decizii de inaptitudine, cât și decizii de aptitudine condiționată sau sub monitorizare.

Continuarea pe Cotidianul.ro