Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
Tot mai puțini dintre români își pot permite să-și cumpere propria locuință, chiar dacă se împrumută, avertizează Adrian Negrescu, analist economic și consultant de business. În opinia acestuia, în doar câțiva ani, numărul de proprietari de imobile va scădea semnificativ.
Piața imobiliară din România a început anul 2026 cu o scădere majoră a volumului tranzacțiilor. În ianuarie s-au înregistrat 24.598 de imobile vândute la nivel național, cu peste 31.000 mai puține față de decembrie 2025. Tranzacțiile cu unități individuale au scăzut cu 25% la nivel național și 22% în București față de ianuarie 2025, indicând o încetinire dramatică. Totul, în contextul măsurilor de austeritate aplicate de Guvernul Bolojan.
Practic, pe fondul inflației explozive, în contextul creșterii taxelor și a impozitelor și implicit a puterii de cumpărare a cetățenilor, locuințele au devenit tot mai inaccesibile – ceea ce a dat startul unei „transformări structurale” în societate, consideră Adrian Negrescu.
Adrian Negrescu: „Piața imobiliară românească trece de la statutul de imobiliare destinate vânzării, la imobiliare destinate închirierii. Puterea de cumpărare a populației este la un minim în ultimii ani”
Tot mai mulți dintre români vor deveni chiriași, este de părere analistul.
„Eu văd piața imobiliară evoluând spre altă tendință, oarecum de transformare structurală. Piața imobiliară românească trece de la statutul de imobiliare destinate vânzării, la imobiliare destinate închirierii. În doi-trei ani, de-acum încolo, veți vedea că o mare parte dintre imobilele nou construite vor fi destinate închirierii, în condițiile în care puterea de cumpărare a populației este la un minim în ultimii ani, iar în ceea ce privește tranzacțiile financiare, creditele bancare pe zona bancară vedem că doar 20% din volumul de credite noi gestionat în acest moment de către bănci este destinat achizițiilor de locuințe. 80% înseamnă refinanțări ale creditelor deja în derulare.
E un element care demonstrează, într-adevăr, că apetitul pentru achiziție va rămâne foarte scăzut în perioada următoare, iar o mare parte dintre dezvoltatori s-au reorientat deja către închiriere. Vedem că inclusiv fonduri de investiții străine încep să privească România ca o potențială piață de profit, în condițiile în care creșterea nivelului chiriilor a dus deja un nivel de profitabilitate chiar pentru acești mari investitori, care încep de la o lună la alta să cumpere tot mai multe proiecte imobiliare, încă din faza de proiect, pentru a le transforma în locuințe de închiriat”, a declarat consultantul, pentru Ziare.com.
Adrian Negrescu: „Să-ți cumperi un apartament în orizontul următorilor patru-cinci ani va deveni o misiune extrem de dificilă pentru cei care nu au un salariu de peste 2.000 de euro”
Adrian Negrescu este de părere că oferta pe piața imobiliară, peste șase-șapte ani, va conține 80% anunțuri de închiriere. Doar românii cu venituri duble față de media națională (n.r. – aprox. 1.000 de euro net) vor mai fi bancabili, a menționat Adrian Negrescu.
„Probabil că în șase-șapte ani, de-acum încolo, 80% din piața imobiliară din România va fi una destinată închirierii, așa cum se întâmplă în majoritatea țărilor occidentale. Să-ți cumperi un apartament în orizontul următorilor patru-cinci ani va deveni o misiune extrem de dificilă pentru cei care nu au un salariu de peste 2.000 de euro, iar acest lucru va transforma din temelii piața imobiliară, așa cum am perceput-o până acum.
Aceasta este realitatea. În momentul de față, dacă te uiți la structura nouă a creditelor date de bănci, 80% sunt refinanțări, 20% credite noi, ceea ce nu s-a întâmplat niciodată în istoria postdecembristă. Oamenii nu mai pot lua credite. Iar cei care iau, fac refinanțări, nu pentru a cumpăra imobile noi”, a explicat analistul.
România, „bolnavul” Europei
Cetățeni din țări precum Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Bulgaria au o avere mai mare decât cei din România, arată datele publicate de Global Wealth Report 2025, publicată de UBS. Pe scurt, românii sunt ultimii din Europa când vine vorba despre indicatorul „avere”.
Deși economia românească a raportat rate superioare de creștere a PIB-ului în ultimii ani, acumularea de avere netă la nivelul populației arată altceva. Deși economia României a crescut, per ansamblu, averea individului a scăzut.
Potrivit datelor oficiale, averea medie pe adult în România este de 44.568 de euro, în timp ce în Bulgaria aceasta a urcat la 47.798 de euro. Se consemnează mari diferențe față de vecinii din regiune, unde avuția pe cap de locuitor este de 56.159 de euro în Polonia, și de 55.276 de euro în Ungaria.
Pe continent, lideri din acest punct de vedere sunt elvețienii, cu active în valoare de 634.000 de euro pe cap de locuitor, urmată de Luxemburg, cu 523.591 de euro pe cap de locuitor.
Declinul României este fundamentat pe trei factori structurali identificați în raport:
1. Erodarea prin inflație – România a înregistrat una dintre cele mai mari rate ale inflației din UE în ultimii doi ani. Aceasta a micșorat valoarea reală a depozitelor bancare și a activelor financiare ale populației mult mai agresiv decât în Bulgaria.
2. Datoriile contractate – Avuția netă se calculează scăzând datoriile din active. Creșterea rapidă a creditării de consum și a împrumuturilor ipotecare în România, combinată cu dobânzi ridicate, a diminuat valoarea netă deținută de cetățeni.
3. Concentrarea bogăției, disparitățile sociale – România suferă de o inegalitate mult mai pronunțată. În timp ce Bulgaria are o distribuție a activelor (în special imobiliare) ceva mai omogenă, în România media este ridicată forțat de un grup restrâns de persoane foarte bogate, în timp ce majoritatea populației deține active minime.
„România a avut creștere economică în ultimele decenii. Ar fi fost stupid să nu aibă așa ceva, având în vedere integrarea noastră în piața comună, poziția geografică etc. Doar că această creștere economică a mers mână în mână cu polarizarea socială, creșterea inegalităților. Sigur, din multe motive. Un motiv este natural și vine de la stat, care nu și-a exercitat rolul în privința politicilor publice.
Primarii, familiile lor, patronii de firme de construcții, oamenii lor de încredere sunt cei care se îmbogățesc. 10% o duc bine și marea majoritate nu simt ‘mare brânză’. Deci da, avem creștere economică, dar e o creștere economică ce maschează o redistribuție a fondurilor de avere în societate”, a transmis economistul și profesorul universitar Bogdan Glăvan, pentru Ziare.com.
Datele oficiale care au confirmat scăderea nivelului de trai a celor mai săraci cetățeni din Uniunea Europeană
În 2026, sub Guvernul Bolojan, recesiunea tehnică a fost oficial confirmată, în țara noastră. România se află pe locul 1 la inflație, la nivelul UE, cu o inflație de patru ori mai mare decât media din Uniune. În acest an, datoria publică a trecut de 60% din PIB, iar consumul în rândul populației a scăzut timp de mai multe luni consecutiv, efect direct al scăderii puterii de cumpărare a cetățenilor.
În 2024, România se clasa pe penultimul loc în UE din perspectiva venitului median al cetățenilor, de 3.265 de lei net pe lună, cu doar 3 euro peste Bulgaria. Venitul median este valoarea care împarte populația exact în două jumătăți egale: 50% dintre oameni câștigă mai mult, iar 50% câștigă mai puțin decât această sumă. Este o măsură statistică mai precisă decât venitul mediu pentru a reflecta nivelul real de trai, deoarece nu este influențat de salariile extrem de mari.
Faptul că românii sunt cei mai săraci cetățeni din UE are multiple explicații. Radu Nechita, economist și profesor universitar, a oferit explicație pentru Ziare.com:
„Toate demagogiile de stânga și de dreapta au un punct comun: valorifică ignoranța alegătorului median. Din punctul meu de vedere, departamentele de CSR ar trebui să se preocupe mai mult de educația economică a alegătorului median, vulnerabil la tot felul de promisiuni de campanie”.
Creșterea importurilor, creșterea fiscalității, supraîndatorarea și lipsa reformelor reale – prin reducerea cheltuielilor statului se numără printre problemele care au generat reacții acide din partea economiștilor și a antreprenorilor apolitici, în ultimul an.
Sursa: Ziare.com
