Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
Populația României scade cu 95.000 de locuitori în fiecare an- ”imens la o populație de 19 milioane de locuitori”, se arată într-un articol publicat de expertul Vasile Ghețău.
Demograful Vasile Ghețău analizează într-un articol publicat pe contributors.ro evoluția demografică a populației României, aflată în prezent într-un proces accentuat de scădere. Expertul prezintă în materialul ”Populația României din 1871, până în 2022. De la 8,7 milioane la 23,2 milioane în anul 1990 și sub 19 milioane în anul 2022” câteva informații interesante.
Ghețău observă ”majorarea dimensiunii scăderii naturale a populației. Ea a fost în cele 8 luni din acest an 75 mii locuitori. Admițând că în celelalte 4 luni nivelul regresului va fi similar cu cel din anul 2019, neafectat de pandemie, se conturează un declin natural anual de 95 mii locuitori. Imens la o populație de 19 milioane locuitori”. Altfel spus, România pierde acum populația unui oraș în fiecare an.
Potrivit expertului, ”dezvoltările demografice în anii ce vin sunt greu de conturat în actualul context, criza energiei, explozia prețurilor, inflația, deteriorarea nivelului de trai și imprevizibilele consecințe ale războiului din Ucraina introducând multe necunoscute și fragilizând construirea de repere orientative. Posibil, natalitatea va rămâne la 8-9 la mie, prin generozitatea măsurii concediului și indemnizației de creștere a copilului”.
”Un regres al mortalității este greu de prevăzut”
În privința perspectivelor, Vasile Ghețău arată că ”pe importantele măsuri de stimulare a natalității din programul de guvernare nu se poate conta, niciuna nu este inițiată și ar fi o mare eroare adoptarea unora dintre ele, foarte costisitoare, fără consultarea prealabilă a populației tinere asupra motivațiilor care stau la baza a sute de mii de decizii ferme de a nu avea copil și alte sute de mii, mai multe, cu decizii ferme de a avea un singur copil. S-ar putea astfel afla care dintre măsurile aflate în programul de guvernare ar putea fi agreate de tinerele cupluri și care altele ar putea fi adăugate. Guvernanții fug însă de astfel de consultări”.
Pe de altă parte, ”un regres al mortalității este greu de prevăzut. Deteriorarea nivelului de trai la care asistăm, starea asistenței medicale, poluarea, violența și insecuritatea persoanei, consecințele pe termen lung ale infecției cu SARS-CoV-2 nu sunt factori care pot contribui la ameliorarea stării de sănătate”.
Articolul integral poate fi citit pe contributors.ro.
Sursa: StirilePROTV
