Oficial: România se va apăra în cazul unui atac rusesc doar sub linia Focșani. Istoric: Moldova, abandonată fără luptă

Planurile operaționale ale Armatei Române prevăd o apărare a țării pe aliniamentul Focșani-Nămoloasa-Galați (așa-numita „Poartă a Focșanilor”), scrie Ziarul de Iași, care întreține o dezbatere pe tema unei concluzii care apare cât se poate de logică și neliniștitoare în acest context.

Practic, întreaga regiune a Moldovei ar fi abandonată fără luptă, întrucât toate resursele militare ale țării se vor concentra pe apărarea Bucureștiului și a Transilvaniei.

Asta spre deosebire de polonezi, care și-au schimbat strategia de apărare după ce au văzut masacrele făcute de ruși la Bucea, lăsată de ucraineni în afara liniei de apărare, și au decis să lupte chiar la frontiere, nu în interior, în cazul unui atac rusesc, sesisează publicația ieșeană.

În aceste condiții, apar lideri de opinie care trag un semnal de alarmă asupra acestui scenariu îngrozitor, cu Moldova abandonată rușilor de România, doar pentru a apăra Bucureștiul și Transilvania.

Istoricul Dorin Dobrincu: ”România poate propune alternative de apărare”

”În 2019 au fost aplicații în zona Focșaniului, cu trupe americane și românești. Au existat jocuri de război, și, surpriză: trupele românești erau înfrânte în 24 de ore. Povestea a fost mediatizată la momentul respectiv chiar și în vest.

Problema este cum vede statul major român o problemă gravă pentru România în ansamblu, și pentru Moldova în mod particular. Impresia generală poate fi că și americanii, Pentagonul, ar fi de părere că nu poate fi apărată Moldova de est. Însă nu este așa, propunerea a venit de la militarii români.

Dincolo de faptul că știm că NATO este disproporționată în funcție de aportul la alianță, statele membre fac propuneri de apărare. Una este să fii aliat cu Portugalia sau Franța în raport cu Rusia, și este altă treabă să fii țară baltică sau Polonia și România.

Dar România poate propune alternative legate de apărare. Un exemplu ar fi statele baltice: sunt foarte mici, și chiar lângă Rusia. Au o situație geostrategică mult mai dificilă. Dar ne putem compara cu Polonia, care au avut și ei o situație asemănătoare, o „Poartă a Focșaniului”, care se numea „apărarea pe Vistula”. Însă, faptul că, în războiul din Ucraina, când rușii au ajuns chiar lângă Kiev încă din primele zile ale războiului, după contraofensiva ucrainenilor s-au găsit gropi comune și cadavre pe străzi, asta a schimbat optica.

Era o chestiune care ne aduce aminte ce s-a întâmplat în lagărele eliberate de către aliați în Al Doilea Război Mondial. Polonezii au învățat din treaba asta și au decis că o eventuală luptă cu agresorii ruși trebuie dusă la frontieră”, este de părere Dorin Dobrincu, reputat istoric ieșean, cercetător la Institutul A.D. Xenopol.

Ziarul de Iași a întrebat cu subiect și predicat Armata Română dacă Moldova va fi sacrificată în cazul unui atac dinspre Rusia. Răspunsul nu a fost cel mai lămuritor din lume.

Răspunsul Armatei Române: ”Am sporit capacitatea de reacție”

„Informațiile în legătură cu planurile operaționale ale Armatei României nu se încadrează în categoria informațiilor de interes public. Provocările din imediata apropiere a granițelor naționale ca urmare a atacurilor Federației Ruse asupra infrastructurii portuare din Ucraina au condus la luarea unor măsuri de intensificare a monitorizării și supravegherii, de creștere a vigilenței, de multiplicare a instruirii și exercițiilor multinaționale, respectiv dezvoltarea elementelor rețelei aliate de sprijin a reîntăririlor pe teritoriul național și realizarea condițiilor pentru creșterea la nivel brigadă a Forward Land Forces Battle Group.

Am atins o nouă bornă în privința structurilor aliate dislocate pe teritoriul național. Comandamentul Corpului Multinațional de Sud-Est a obținut ultima etapă de certificare operațională. Astfel, și-a confirmat statutul în cadrul Structurii de Forțe a NATO și asigură coerența operațională între planurile naționale și Planurile Regionale de apărare, comanda și controlul operațiilor terestre ale Alianței la nivel corp, în orice situație, la criză sau război.

Toate aceste măsuri vizează amplificarea efectului de descurajare și întărirea capacității de apărare pentru a oferi un răspuns adecvat, rapid, decisiv și întrunit împotriva nu doar a amenințărilor militare, cât și pentru contracararea amenințărilor hibride.

Așadar, odată cu declanșarea agresiunii ruse în Ucraina, Armata României a sporit capacitatea de reacție, numărul activităților de instruire și numărul misiunilor reale. A fost o creștere fără precedent a ritmului operațional. Capacitatea de luptă a structurii de forțe și capacitatea de descurajare au crescut, prin dezvoltarea capabilităților de comandă-control, a capacității de manevră, de lovire și a sprijinului logistic”, a precizat Statul Major al Armatei Române, într-un răspuns scris.

Istoricul Dorin Dobrincu: ”Există în Moldova un sentiment de frustrare foarte puternic, un sentiment de abandon”

Pe de altă parte, istoricii ieșeni sunt de părere că planurile actuale de apărare ale României în fața unei posibile agresiuni din Rusia sunt vechi. De altfel, și în trecut Armata Română s-a bizuit să se apere de ruși pe linia Focșani-Nămoloasa-Galați.

„Generații întregi de ofițeri care au trecut prin academiile militare au fost învățați că România nu se poate apăra în est, decât pe acest aliniament, deoarece trebuie apărat Bucureștiul, implicit statul”, este de părere istoricul Dorin Dobrincu.

„Dincolo de chestiunea militară, este și o problemă de societate românească în ansamblu, în particular de Moldova. Adică, într-un fel văd elitele militare și politice de la București aflate foarte departe de linia frontului și altfel văd lucrurile oamenii care locuiesc între Prut și Carpați.

Există în Moldova un sentiment de frustrare foarte puternic, un sentiment de abandon. Un abandon din punct de vedere al investițiilor, economic, infrastructura mare, rutieră, iar după declanșarea agresiunii ruse în Ucraina în 2014 un sentiment acut de nesiguranță.

De-a lungul timpului, Muntenia cu Bucureștiul au fost considerate a fi un nucleu dur încă de pe vremea constituirii statului român. Bucureștiul aflându-se pe o câmpie, cea a Bărăganului, s-a considerat încă de demult că trebuie fortificat împotriva unei posibile ofensive rusești. În decenii întregi s-au investit sume foarte mari de bani din bugetul României. Bugetul pentru aceste fortificații până la Primul Război Mondial a fost chiar și de trei ori mai mare decât cel al Ministerului de Război de atunci.

Așadar, în contexul Primului Război Mondial, când România a schimbat alianțele, fortificațiile au devenit inutile, frontul s-a inversat. A existat o apărare în zona Focșani, dar dinspre sud. Orientarea apărării înspre est a fost reluată în perioada interbelică, deoarece s-a considerat că marele adversar al României este Uniunea Sovietică.

În 1940, România a cedat fără să tragă un foc de armă Basarabia, nordul Bucovinei și o parte din județul Dorohoi, apoi jumătate din Transilvania. În 1944, frontul a ajuns înapoi în Moldova, pe direcția Iași – Chișinău. S-au făcut câteva fortificații strategice, dar frontul a cedat. Tot atunci s-a considerat să se facă o apărare în Poarta Focșanilor, dar nu a funcționat această linie de apărare. După 2014, aceste planuri au fost redescoperite”, a completat cercetătorul Dorin Dobrincu.

Concluzia Ziarului de Iași este dătătoare de fiori: Moldova, cea de aici din dreapta Prutului, va sta mulți ani cu frica unui atac masiv din est, atac în care statul îi vor abandona efectiv pe acești milioane bune de români, ca să apere Bucureștiul la Focșani.

Sursa: StirilePROTV