Autostrada Moldovei avansează: A7 lotul 2 Focşani–Bacău trece de 80%, 1.500 de muncitori şi 422 de utilaje mobilizate, cu deschidere parţială până la finalul anului şi finalizare completă în 2026

♦ Stadiul fizic al lucrărilor pe lotul 2 al Autostrăzii Focşani–Bacău (A7) a depăşit 80%, potrivit CNAIR l UMB Spedition are mobilizaţi 1.500 de muncitori şi peste 420 de utilaje pe şantier ♦ Până la finalul lui 2025 circulaţia ar putea fi deschisă pe primii 17 km, iar în 2026 s-ar putea circula de la Bucureşti la Paşcani pe 390 km de autostradă ♦ Contractul de 2,48 mld. lei este finanţat prin PNRR, iar proiectul marchează un pas esenţial pentru conectivitatea Moldovei.

Ads

Lucrările pe lotul 2 al Autos­­trăzii Focşani–Bacău (A7), între Dom­neşti Târg şi Răcăciuni, au depăşit pragul de 80%, conform informaţiilor publicate de Cristian Pistol, directorul general al Companiei Naţionale de Adminis­trare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Pe acest tronson de 38,78 km, antreprenorul român UMB Spedition are mobilizaţi aproximativ 1.500 de muncitori şi 422 de utilaje.

„Se desfăşoară lucrări la nodurile rutiere Adjud şi Răcăciuni, unde stadiul fizic a ajuns la 65%, respectiv 85%. În paralel, constructorul lucrează la terasamente, aşternerea mixturilor asfaltice şi a stratului de uzură, montarea parapetelor meta­lice, realizarea marcajelor rutiere şi montarea panourilor fonoabsor­bante“, a detaliat Pistol.

Potrivit oficialului CNAIR, până la finalul anului 2025, circulaţia ar putea fi deschisă pe circa 17 km, între Domneşti Târg şi Adjud. Întregul lot are o valoare contractuală de 2,48 miliarde lei, fără TVA, şi este finanţat prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR). „Dacă se menţine ritmul actual de lucru, anul viitor vom putea circula pe autostradă de la Bucureşti la Paşcani, pe o distanţă de 390 km, prin A3 şi A7“, a punctat directorul CNAIR.

Aceasta este doar una dintre componentele majore ale Autostrăzii Moldovei, considerată proiect strategic pentru conectivitatea estului României. În prezent, pe întreg tronsonul Focşani–Bacău, în lungime de 95,9 km, constructorul român UMB Spedition lucrează cu aproximativ 4.000 de muncitori. Mobilizarea masivă şi ritmul constant de execuţie susţin perspectivele ca întregul coridor Bucureşti–Paşcani să fie funcţional în 2026.

În paralel cu A7, CNAIR derulează şi alte proiecte majore. Pe lotul 3 Pietroasele–Buzău al autostrăzii Ploieşti–Buzău, lucrările au ajuns la 81%, iar pe A1 Margina–Holdea, unde sunt necesare tuneluri, se lucrează 24 de ore din 24, cu 800 de muncitori şi peste 200 de utilaje. „Prima galerie a fost deja străpunsă la finalul lunii iulie, iar străpungerea celei de-a doua galerii este estimată pentru luna octombrie“.

„Urmează să fie montate în şantier fabricile de asfalt şi de grinzi, necesare pentru executarea căilor de rulare şi a pasajelor“, a precizat Cristian Pistol.

Eforturile CNAIR sunt susţinute de un buget record pentru infrastructura rutieră. În 2025, compania are angajat un buget iniţial de 18 miliarde lei şi a solicitat o suplimentare de până la 22 miliarde, în timp ce pentru 2026 se estimează un necesar de 25 miliarde lei. Din această sumă, o parte importantă provine din PNRR şi din Programul Transport 2021–2027, însă oficialii CNAIR au atras atenţia că PNRR este deja supracontractat în proporţie de 300%.

„Ne-am propus să livrăm 250 km în 2025. Nu este doar o miză cantitativă, ci o nevoie strategică: să reducem deficitul de drumuri de mare viteză şi să conectăm coridoarele paneuropene“, a afirmat Pistol. În 2024, România a livrat circa 200 km de autostradă, iar finalizarea completă a A0, semi-inelul de sud al Capitalei, este prevăzută pentru 2026.

Impactul investiţiilor se reflectă rapid şi în piaţa imobiliară. Zone precum Timişoara, Sibiu, Oradea sau Ploieşti au beneficiat de extinderea rapidă a infrastructurii în ultimul deceniu, iar estul ţării, prin Focşani, Bacău şi Buzău, intră acum pe radarul marilor dezvoltatori.

Pe lângă ritmul lucrărilor, CNAIR a introdus şi mecanisme pentru a asigura disciplina contractuală. Compania poate emite certificate negative la trei luni pentru constructorii care nu îşi respectă termenele, iar contractele includ formule de actualizare lunară a costurilor, în funcţie de preţurile reale ale materialelor. „Inflaţia materialelor nu mai poate fi un motiv pentru stagnare, iar constructorii ştiu asta“, a precizat Pistol.

Continuarea pe ZF.ro