Paradoxul muncii la români: unii au două joburi, în timp ce 4 milioane nu au niciunul: ”Spune multe despre noi faptul că vrem să dăm cuiva premiu că se apucă de muncă” 

Un studiu Workmonitor 2026 realizat de Randstad România arată că 47% dintre angajații români au sau își caută al doilea job. Procentul este peste media globală de 40%. De asemenea, o treime dintre angajații români și-au crescut sau intenționează să își crească numărul de ore de muncă la jobul actual, în creștere față de unul din cinci, cât era ponderea în 2025. Cei mai mulți angajați sunt dispuși să lucreze mai multe ore pe zi pentru a se bucura de confort financiar.

La polul opus al productivității pe piața muncii se află aproximativ 4 milioane de români care nu au un loc de muncă. Din acest număr, aproape jumătate ar vrea să se angajeze, însă fie nu găsesc ceva potrivit pentru abilitățile și pregătirea lor, fie salariul este mult prea mic pentru a acoperi nevoile de bază. Cel puțin, asta declară.

În multe studii și statistici, această categorie a celor care nu își găsesc un loc de muncă îi cuprinde și pe cei care nu fac nimic pentru a obține vreun venit, din comoditate, obișnuință sau din alte motive.

Cei care nu își găsesc un loc de muncă VS. cei care nu vor să muncească

Sociologul George Butunoiu a explicat pentru Ziare.com că este foarte important să facem diferențe clare între subcategoriile de persoane care astăzi nu au un venit constant în România:

„Singura soluție sau cel măcar cel mai clară și avantajoasă este să îi împarți pe săraci și pe cei din păturile cele mai de jos ale societății în bine intenționați și rău intenționați. Nu e greu deloc să depistezi cine e bine intenționat, vrea să își depășească condiția, să iasă din sărăcie și el trebuie ajutat. Aceia trebuie ajutați foarte mult. Eu dacă aș fi politician aș fi cât se poate de generos cu ei. Și aș proceda invers cu cei rău intenționați. Trebuie să ai o cu totul și cu totul altă atitudine. Acum, statul, atât față de unii cât și față de alții are exact aceeași poziție, aceeași politică și face același lucru. Ceea ce nu face decât să polarizeze, să antagonizeze pe toată lumea cu toată lumea, pe cei care vor să muncească față de cei care nu vor, față de cei care sunt săraci și vor să iasă și nu pot, față de cei care sunt săraci și vor să rămână acolo. Strategia politică a guvernanților de atâta timp este cea mai proastă posibil”.

Datele Institutului Național de Statistică din 2025 arată că un sfert de milion de români fără ocupație nu își caută loc de muncă și nici nu ar fi dispuși să înceapă munca imediat dacă s-ar ivi o astfel de oportunitate. Astfel, procentul celor care nu fac niciun efort pentru a se angaja a crescut cu 10% în 2024.

Cei mai mulți invocă salariile mici oferite angajaților necalificați și spun că dacă muncesc la negru ca zilieri câștigă mai mult decât dacă s-ar angaja cu carte de muncă. Sociologul Lucian Dumitrescu a explicat pentru Ziare.com că cifrele privind populația neimplicată activ în economie sunt influențate de mai multe fenomene sociale, dar și parametri economici:

„România este singura țară fostă comunistă intrată în UE care, la capitolul populație ocupată plătită cu minimul pe economie, are un procentaj cu două cifre. Am făcut cercetări în mediul rural din Dolj acum câțiva ani și majoritatea tinerilor pe care i-am intervievat nu lucrau pentru că erau plătiți cu minimul pe economie și trebuiau să meargă în oraș pentru a-l obține. Nu rentează! Și ce făceau?! Ori lucrau în agricultura de subzistență, ori participau la migrația sezonieră. Plecau de câteva ori pe an în Germania, Franța sau Italia. Cifra de 4 milioane e înșelătoare și sigur nu e epuizată de narățiunea cu „lenea la români”. E un fenomen mult mai complex care se explică atât prin profilul sociologic al indivizilor, dar mai ales prin problemele structurale ale pieței muncii din România.

Cum vrea Guvernul să încurajeze tinerii să se angajeze?

Pentru a încuraja cei aproximativ 500.000 de tineri care nici nu muncesc și nici nu sunt în vreun program de școlarizare, Guvernul a aprobat joi, 5 martie, o ordonanță de Guvern prin care modifică Legea privind sistemul asigurărilor pentru șomaj și introduce o primă de stabilitate de până la 27.000 de lei pentru tinerii care nu lucrează și nu urmează studii și se angajează pentru prima dată pe perioadă determinată.

Suma se acordă eșalonat, pe perioada a 24 de luni: câte 1.000 de lei pe lună în primul an și câte 1.250 de lei pe lună în al doilea an. Condiția este ca tânărul să-și păstreze locul de muncă în toată această perioadă.

De asemenea, prin aceeași ordonanță a fost crescut pragul de vârstă pentru șomerii considerați dificil de integrat pe piața muncii, de la 45 la 50 de ani. Astfel, autoritățile își propun să încurajeze angajarea persoanelor cu vârsta de peste 50 de ani.

„Noile prevederi adaptează politicile de ocupare la realitățile actuale ale pieței muncii și răspund unor provocări concrete: șomajul de lungă durată, dificultățile de integrare a tinerilor NEET, lipsa forței de muncă în anumite zone și nevoia de sprijin pentru persoanele aflate în situații vulnerabile”, se arată în comunicatul Ministerului Muncii.

Continuarea pe Ziare.com