Angajații din România sunt cetățenii din Uniunea Europeană aflați la coada clasamentului când vine vorba despre salarii și puterea de cumpărare. Tot în subsolul ierarhiei se află și marea majoritate a pensionarilor, potrivit datelor oficiale.
În contextul problemelor economice majore ale României, mulți dintre cetățeni se întreabă dacă într-adevăr, vor mai beneficia de „vreo pensie”. Exodul către Vest continuă, iar România este țara cu cea mai mare diasporă raportată la populația totală din interiorul UE. Aproximativ 24% dintre români trăiau în afara granițelor în 2024. Tot atunci a fost marcat un record pentru ultimele trei decenii, cu 229.180 de persoane care au emigrat din România, o creștere de aproape 14% față de 2022.
Indicele de îmbătrânire a crescut la 131 de vârstnici la 100 de tineri, potrivit INS, iar întrebarea „cine îmi va mai plăti pensia?” este frecvent utilizată în diverse dezbateri publice.
Perspectivele privind pensia sunt sumbre. În prezent, pentru un stagiu complet de cotizare, de 35 de ani, un pensionar, fost angajat primește în medie, între 40% și 50% din salariul net. Potrivit estimărilor economiștilor, exprimate în ultimii ani, există riscul ca, odată cu modificările demografice și noile reguli, acest procent să scadă la 40-45% în următorii ani. Pensia medie în România este de 2.800 de lei net.
În cazul beneficiarilor de „pensii de serviciu”, deci foști angajați în structuri ce beneficiază de calculări ale pensiilor în baza unei legi speciale, primesc venituri semnificativ mai mari, de 70-100% din ultimele venituri nete. De asemenea, au fost descoperite cazuri în care pensiile sunt mai mari decât salariile. Unele categorii de pensionari speciali beneficiază de pensionare anticipată, cu 10-15 ani mai rapid decât un angajat obișnuit și de pensii mai mari pentru fiecare an petrecut în plus în câmpul muncii, pe lângă vechimea minimă. Pensia specială medie este de 7.000 de lei.
Pensia socială, cunoscută și drept indemnizația socială pentru pensionari, este o sumă minimă garantată de stat pentru pensionarii din sistemul public cu venituri mici, cu scopul de a asigura un „trai decent”. Valoarea acestui ajutor de stat este de aproximativ 1.300 de lei pe lună. Pentru a beneficia de acesta e necesară cotizarea timp de cel puțin 15 ani, în calitate de lucrător cu carte de muncă. Practic, trebuie îndeplinit stagiul minim de cotizare.
Cei care nu au bifat stagiul minim de cotizare pot beneficia de venitul minim de incluziune, care se acordă în urma unei anchete sociale și depinde de veniturile nete lunare și de bunurile pe care persoana respectivă le deține. Serviciul de asistență socială din localitate poate oferi îndrumare în acest sens. Persoanele vârstnice, de peste 65 de ani, pot beneficia de aproximativ 500 de lei ajutor lunar.
În acest context, unii cetățeni se tem că ridicarea vârstei de pensionare, dar și condițiile de trai extrem de grele îi vor forța să muncească până la data morții. Însă, starea de sănătate și evoluția inteligenței artificiale reprezintă factori care ar putea influența „planul”.
„România, bolnavul Europei”
2026 a început pentru România cu date oficiale care confirmă problemele de natură economică: – țara noastră are cea mai mare inflație din UE (9,6% în ianuarie 2026) – de patru ori mai mare decât media europeană;
– intrarea în recesiune tehnică a fost confirmată în ianuarie 2026;
– înmatriculările de autoturisme noi s-au prăbușit în ianuarie 2026, cu 34%, cel mai puternic declin la nivelul UE;
– tranzacțiile imobiliare au scăzut la nivelul României cu 25% în ianuarie 2026 față de aceeași lună din 2025;
– datoria externă a statului a urcat la 60% din PIB în octombrie 2025.
Deși guvernanții se laudă cu o creștere economică modestă, această afirmație este înșelătoare, susține profesorul de economie Bogdan Glăvan.
„Nu ai cum să nu admiți că o țară care primește un transfer de venit de 5% din PIB anual, de la Bruxelles, iar creșterea economică anuală e de 1%, că e în criză. Este ca și cum un organism primește sânge, dar lui nu-i intră sângele în organism și practic, îi curge sânge în continuare. Sunt lucruri foarte simple. Ne automăgulim că avem creștere economică de 1%, dar noi, de fapt, avem un minus, mult. Asta e realitatea”, a explicat Glăvan, pentru Ziare.com.
Continuarea pe Ziare.com
Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani

