Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
România deține minerale rare în mai multe zone din țară, însă datele aproximative despre rezervele acestea sunt considerate „informații clasificate”.
Cotidianul a întrebat în primul rând Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stăcării Geologice a Dioxidului de Carbon instituție care a luat locul Agenției Naționale pentru Resurse Minalere despre resursele de pământuri rare.
Ziarul a vrut mai multe explicații referitoare la aceste mineruri valoroase. Pe unele le-a primit, la altele instituția a evitat să răspundă. De exemplu, la o întrebare referitoare la modul cum sunt definite conform instituției „pământurile rare” și care sunt acestea, ANRMPSG a precizat că informația are un „caracter general științific, iar aceste date nu sunt în gestiunea ANRMPSG”. Informația fusese cerută pentru a fi un punct de plecare clar privind limitele instituției în materie de resurse minerale. Apoi, instituția a precizat: „Sub denumirea de pământuri rare se grupează mai multe elemente cu caracteristici chimice asemănătoare, motiv pentru care se regăsesc frecvent împreună în rețeaua aceloraşi minerale, proprii sau nu, în concentrații diferite. Totodată, sub denumirea de minerale rare se definesc acele minerale care înregistrează într-un corp geologic un procentaj mineralogic mai mic de 1%, iar termenul folosit nu reflectă nici compoziţia chimică și nici importanța economică a acestuia”.
Chestionată agenția referitor la rezervele estimate ale acestor minerale rare, ANRMPSG a subliniat că „datele privind rezervele de minereuri de pământuri rare și disperse nu pot fi făcute publice în acord cu Legea nr.544/2001, acestea intrând în categoria informaţiilor clasificate”.
Și în ceea ce privește aria de răspândire a acestor minerale rare, din datele instituției, ANRMPSG a arătat că datele ar putea fi consultate în Strategia Naţională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025-2035. Pe de altă parte, foarte scurt, în răspunsul primit au fost indicate doar unele zone.
„Zăcăminte de pământuri rare explorate sunt în Carpaţii Orientali, în zona masivului Ditrău și în Carpații Meridionali, în zona Grădiștea de Munte. Depozite aluvionare cu minerale de pământuri rare au fost explorate în zona Deltei Dunării”, arată instituția în răspunsul pentru Cotidianul.
Ce spune strategia României
Strategia Naţională pentru Resurse Minerale Neenergetice 2025-2035 menționează următoarele pământuri rare, ușoare și grele: Lantan – La, Cesiu – Cs, Praseodim – Pr, Neodim – Nd, Promețiu – Pm, Samariu – Sm, Europiu – Eu, Gadoliniu – Gd, Terbiu – Tb, Disprosiu – Dy, Holmiu – Ho, Erbiu – Erm, Tuliu – Tm, Yterbiu – Yb, Lutețiu – Lu, Ytriu – Y, Scandiu – Sc.
„Există o cerere crescândă pentru galiu, niobiu, cobalt, pământuri rare ușoare, indiu, cocs, grafit, cromit, germaniu, elemente platinice, berilliu, fluorină, magnezit, stibiu/ antimoniu și cupru. În România, din această listă identificăm”, arată strategia.
Continuarea pe Cotidianul.ro
