Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, ne anunță, în termeni foarte seci, că austeritatea nu va lua sfârșit și că România este la marginea prăpastiei. Probabil cu un pas înainte, dar nu a vrut să o spună așa, direct. Analiza influentului economist ne arată că taxele nu vor scădea și că este posibilă o ușoară majorare a pensiilor, din 2027, doar cu inflația prognozată în acel an, deci insesizabil pentru exploziile inflaționiste. Dăianu indică drept cauze ale situației catastrofale a țării evaziunea fiscală, optimizările fiscale ale multinaționalelor și corupția, în timp ce ne anunță că din foarte săraci vom deveni și mai săraci.
Ads
Când președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, publică o ”zicere” pe pagina instituției, este bine să luăm aminte, căci se anunță politicile și măsurile guvernamentale. Dar asta doar când este vorba despre austeritate pentru români, pentru că repetatele îndemnuri ale lui Dăianu de stârpire a evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale practicate de multinaționale au fost trecute cu vederea. În ultima analiză a președintelui Consiliului Fiscal se arată că dezechilibrele României au fost provocate de erori de politici macroeconomice și de slăbiciunea instituțiilor. ”Nu un model de creștere economică defectuos explică în principal deficitele bugetare mari din ultimul deceniu (în 2024 de peste 9% din PIB, când creșterea PIB a fost sub 1%!), ci politici expansioniste și neglijarea necesității acute de a avea venituri fiscale superioare prin combaterea evaziunii fiscale și a optimizărilor fiscale – venituri fiscale, inclusiv contribuții, de 27-28% din PIB, față de media de 40% în UE. O economie se poate dezvolta cu deficite rezonabile, cu o datorie publică sustenabilă”, arată Daniel Dăianu.
Și mai multe tăieri
După analize ale Consiliului Fiscal, dacă ajustarea fiscal-bugetară nu ar continua după 2026, datoria publică ar rămâne pe o traiectorie nesustenabilă, depășind 80% din PIB în 2034, spune Daniel Dăianu. Potrivit acestuia, traiectoria ascendentă a datoriei publice este reflectată și în deteriorarea necesarului brut de finanțare (suma dintre rostogolirea datoriei și finanțarea deficitului). ”Necesarul de finanțare ar urca de la circa 15% din PIB în 2026, la aproximativ 20% din PIB în 2034, sporind substanțial riscurile de refinanțare. Măsurile de consolidare, adoptate până în prezent, atenuează creșterea datoriei publice. Dar nu sunt suficiente pentru a o stabiliza. Consolidarea bugetară ar putea include în 2027 o indexare prudentă a pensiilor, ce ar putea fi realizată în raport cu rata inflației anticipate din acel an – pentru a nu devia traiectoria de control a cheltuielilor publice. O colectare mult mai bună a veniturilor fiscale ar ușura enorm corecția bugetară în anii ce vin. Avem și slăbiciuni instituționale flagrante, corupție extinsă, o problemă mare de încredere a cetățenilor în stat”, se precizează în analiză.
Nici vorbă de vreo reducere a taxelor și impozitelor
O reducere de taxe și impozite în 2027, după cum gândesc unii lideri politici, ar fi o eroare monumentală, ar transmite un semnal deplorabil celor care ne finanțează, susține Daniel Dăianu. ”Iar să crezi că se poate compensa o inversare de măsuri fiscale prin privatizări este un raționament eronat; operează efectul de semnal menționat și chestiunea timpului, întrucât privatizări nu se fac bătând din palme. Totodată, pierderi de venituri permanente nu pot fi compensate de venituri temporare. Entități de stat de importanță strategică nu trebuie să fie privatizate. Ceea ce nu înseamnă că nu pot avea loc restructurări și ameliorare de guvernanță corporativă, listări parțiale la bursă. În SUA și Europa are loc o revenire a politicilor industriale, care nu ține de ideologie, ci de imperative industriale și de securitate/geopolitică”, mai spune președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu.
Și mai săraci
În condițiile necesității absolute de consolidare bugetară, bugetul public ar suporta cu mare dificultate cheltuieli militare anuale de 3,5% din PIB (nivelul în 2026 este de cca. 2,3% din PIB), ca să nu mai vorbim de 5% din PIB, chiar dacă într-o perspectivă mai îndepărtată, atrage atenția Daniel Dăianu. Acesta consideră că sunt necesare diminuări de alte cheltuieli publice și crescute venituri fiscale și nefiscale. ”Bugetul sărac al României alocă nu destul pentru educație, iar banii pentru cercetare și dezvoltare (R&D) sunt aproape nesemnificativi. În aceste condiții, nu prea se poate aspira la ieșirea dintr-o stare de dependență structurală de economiile europene avansate”, a mai precizat președintele Consiliului Fiscal.
Sursa: Național.ro
