STIRI DE ULTIMA ORA
Acasă » EVENIMENT » Ardei de doi metri, crescuți pe peretele casei, cu o investiție de sub 2.000 de lei / Planul IT-istului din Cugir care a creat grădina de pe acoperiș: „Vreau să cultiv cartofi și fasole”
pmp

Ardei de doi metri, crescuți pe peretele casei, cu o investiție de sub 2.000 de lei / Planul IT-istului din Cugir care a creat grădina de pe acoperiș: „Vreau să cultiv cartofi și fasole”

Un informatician din Cugir, județul Alba, a găsit o soluție neobișnuită pentru lipsa spațiului de cultivare: a transformat acoperișul și unul dintre pereții casei în grădini de legume. Mihai Oltean cultivă ardei, gogoșari și alte legume pe suprafețe care, în mod obișnuit, nu sunt folosite pentru producția de hrană. Rezultatele experimentului sunt surprinzătoare: unii ardei au ajuns la doi metri înălțime, iar producția totală estimată pentru cele două grădini se apropie de 40-50 de kilograme.

Ads

Ideea a pornit în urmă cu aproximativ 15 ani, când Mihai Oltean a constatat că terenul disponibil în jurul casei nu era suficient pentru a cultiva legumele necesare familiei. Grădina tradițională avea doar aproximativ 20 de metri pătrați, așa că a început să caute alte suprafețe pe care le-ar fi putut folosi.

„Eu locuiesc la o casă care nu are spațiu suficient pentru a avea o grădină orizontală mare. Neavând spațiu, a trebuit să ne adaptăm și să încercăm să ne extindem pe suprafețe la care aveam acces”, a povestit Mihai Oltean într-un interviu acordat G4Food.

Prima grădină a amenajat-o pe acoperișul garajului, unde a folosit ghivece obișnuite. A experimentat inclusiv cu pomi fructiferi pitici, iar în timp a dezvoltat proiectul și a început să folosească suprafețe mai mari.

Cum a transformat acoperișul casei într-o grădină de legume

În ultimii doi ani, Mihai Oltean a construit un acoperiș multifuncțional, gândit să găzduiască atât plante, cât și panouri fotovoltaice. Pe partea orientată spre nord a amenajat grădina de legume, iar pe partea sudică a montat panourile solare.

Soluția aleasă a fost una prin care a încercat să reducă numărul materialelor și costurile construcției. În locul țiglei clasice, a folosit jgheaburi metalice în care a pus pământ și a plantat legumele. Acestea au astfel un rol dublu: susțin cultura și contribuie la protejarea casei de ploaie și zăpadă.

Pentru a reduce cheltuielile, a renunțat la jgheaburile gata făcute, care erau prea scumpe, și a cumpărat tablă plană pe care a îndoit-o singur.

„Mi-am cumpărat tablă plană de la magazinele de construcții și am îndoit-o sub formă de jgheaburi”, a explicat el.

Pentru o suprafață de peste 10 metri pătrați, tabla l-a costat aproximativ 1.000 de lei. Cu lemnul folosit pentru susținere, trepte și balustradă, investiția totală pentru grădina de pe acoperiș a ajuns la aproximativ 1.500 de lei.

Grădina verticală, construită pentru a reduce consumul de apă

Experiența de pe acoperiș i-a arătat însă că există și dezavantaje. Una dintre problemele principale a fost consumul ridicat de apă, din cauza evaporării rapide, mai ales în perioadele foarte calde.

Așa a apărut ideea grădinii verticale, construită direct pe peretele casei. Sistemul are aproximativ șase metri lungime și este realizat din mai multe straturi: hidroizolație, pământ și plexiglas, susținut de o structură metalică.

Plexiglasul a fost ales pentru că este suficient de rigid pentru a susține pământul, dar poate fi tăiat și perforat pentru plantarea răsadurilor. În plus, ajută la limitarea evaporării apei.

„Scopul principal a fost să reduc consumul de apă. Cum pot să fac să reduc consumul de apă, să nu las apa să se evapore?”, explică Mihai Oltean.

Rezultatele l-au surprins. Plantele de pe perete s-au dezvoltat mai bine decât cele de pe acoperiș, iar unii ardei au depășit doi metri înălțime.

Informaticianul are două explicații pentru această diferență: temperatura mai constantă din zona rădăcinilor și păstrarea unei umidități mai bune în sol.

„Grădina de pe perete funcționează mult mai bine decât grădina de pe acoperiș. Plantele au crescut mult mai mari, de exemplu, ardei de peste doi metri”, spune acesta.

Cât costă o grădină verticală și câte legume poate produce

Pentru grădina verticală, Mihai Oltean estimează o investiție de sub 2.000 de lei. În acest cost intră hidroizolația, plexiglasul, plasa sudată și elementele metalice de susținere.

Cele două grădini sunt destinate consumului propriu, iar producția totală estimată în acest sezon este de aproximativ 40-50 de kilograme de ardei și gogoșari.

Informaticianul spune că a acordat o atenție deosebită pregătirii solului, pe care l-a fertilizat cu îngrășământ natural de vacă. La începutul dezvoltării plantelor a aplicat și două tratamente foliare.

El consideră că rezultatele bune se datorează combinației dintre solul bine fertilizat, expunerea la soare și condițiile de umiditate și temperatură create de sistemul vertical.

În prezent, udarea se face manual, cu ajutorul unui furtun. A luat în calcul și colectarea apei de ploaie de pe acoperiș, pentru a o folosi la irigarea grădinii verticale, însă seceta din această vară, când aproape două luni nu a plouat, a făcut dificilă aplicarea ideii.

Vrea să cultive cartofi și fasole pe acoperiș

Proiectul nu este finalizat. Mihai Oltean spune că suprafața acoperișului este mult mai mare decât cea amenajată până acum și că vrea să extindă treptat grădina.

Planul său este să folosească întreaga suprafață disponibilă pentru două scopuri: producerea hranei și obținerea energiei electrice.

Pentru sezonul următor are în vedere și alte experimente. Vrea să încerce cultivarea cartofilor și a fasolei, culturi care ar putea completa producția actuală de legume.

„Dacă un om vrea să supraviețuiască numai cu ce cultivă în grădină, ar trebui cartofi și fasole. În cartofi sunt carbohidrați pentru energie, iar în fasole sunt proteine”, explică Mihai Oltean.

El consideră că astfel de soluții ar putea fi utile inclusiv pentru locuitorii de la bloc, unde acoperișurile reprezintă suprafețe mari, de multe ori nefolosite pentru altceva decât colectarea și evacuarea apei de ploaie.

„Grădinile pe acoperișul blocurilor ar merge perfect. Sunt suprafețe imense, de sute de metri pătrați, care nu sunt utilizate decât pentru a devia apa de ploaie în jgheaburi”, spune acesta.

Un proiect open-source, disponibil pentru cei care vor să experimenteze

Mihai Oltean nu păstrează ideile doar pentru propria gospodărie. A publicat online documentația proiectelor sale, astfel încât și alte persoane să poată înțelege cum au fost construite și să încerce soluții asemănătoare.

Proiectele sale au atras atenția și în comunitățile internaționale de pasionați de experimente și construcții realizate în timpul liber. Informaticianul spune că a primit sute de întrebări și mii de aprecieri după ce a prezentat grădinile și celelalte invenții pe Reddit.

Pe lângă grădinile de pe acoperiș și pereți, Mihai Oltean a construit și „Ursulețul Solar”, o tricicletă care poate fi deplasată prin pedalare sau cu ajutorul energiei solare.

Deși meseria sa de bază este cea de programator, spune că proiectele tehnice și experimentele din gospodărie sunt hobby-ul care îi ocupă timpul liber.

„Scopul nostru nu ar trebui să fie numai să facem pentru noi. Ar trebui să ajutăm toată lumea să progreseze într-un anumit domeniu”, spune Mihai Oltean.

About Redacția

Lasă un răspuns

x

Vezi și

LCA Construct-Imobiliare și proprietarii Complexului Mon Jardin acuză presiuni de 100.000 de euro în scandalul din Bucium. OCPI nu a identificat nicio suprapunere cadastrală

Contestație în instanță pentru complexul Mon Jardin din Bucium. OCPI a găsit diferențe între situația ...