Acasă » ECONOMIC » Afaceri » Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri investește în energie electrică

Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri investește în energie electrică

Investiţiile totale necesare în perioada 2021-2030 în sectorul de producţie, transport, distribuţie energie electrică vor fi în valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro, iar producţia din surse regenerabile va atinge 49% din totalul producţiei brute de energie electrică în 2030, de la un nivel de 39% în 2020, potrivit unui proiect de Ordonanţă de Urgenţă pentru aprobarea Strategiei energetice a României 2020-2030, cu perspectiva anului 2050, publicat în dezbatere de Ministerul Economiei, Energiei şi Mediului de Afaceri, conform News.ro.

“Investiţiile necesare în perioada 2021-2030 (valori cumulative) îndeplinirii obiectivelor propuse în contextul politicilor şi măsurilor în sectorul energetic (producere, transport, distribuţie energie electrică) vor fi în valoare de aproximativ 22,6 miliarde euro. Totodată, conform Proiectului Strategiei de renovare pe termen lung (SRTL), în scenariul optim de renovare, cantitatea de energie din SRE va ajunge, până în anul 2030, la aproximativ 0,22 Mtep (milioane tone echivalent petrol), cu un necesar investiţional pentru instalarea de soluţii SRE de 2,94 miliarde euro în perioada 2021-2030”, arată documentul.

Este preconizat ca producţia brută de energie electrică să atingă un nivel de 69,748 GWh în 2020, respectiv 77,985 GWh în 2030.

Se preconizează creşteri semnificative a producţiei de energie electrică din surse solare de la 1.982 GWh în 2020 la 7.357 GWh în 2030, respectiv din surse eoliene de la 7.063 GWh în 2020 la 12.571 GWh în 2030. Per total, producţia din surse regenerabile atinge un nivel de 39% din totalul producţiei brute de energie electrică în 2020, respectiv 49% în 2030.

“Promovarea surselor regenerabile de energie reprezintă un obiectiv important pentru România la nivelul anului 2030 în contextul tranziţiei către energia verde, curată”, potrivit proiectului.

România şi-a stabilit obiectivul de a atinge o pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie de 30,7%, ţinând cont de particularităţile naţionale, faţă de o pondere de 24,4% în 2020.

“În vederea asigurării consumului de energie, capacitatea instalată va creşte cu aproximativ 35% în 2030 faţă de 2020, datorită instalării noilor capacităţi de energie eoliană (de 2.302 MW până în 2030) şi solară (de 3.692 MW până în 2030), fapt care va determina o creştere a producţiei interne de energie, asigurând astfel un grad de independenţă energetică mai ridicat. Impactul pozitiv se poate vedea în special în reducerea dependenţei de importuri din ţări terţe, de la un nivel de 20,8% preconizat în 2020, la 17,8% în 2030, reprezentând unul dintre cele mai scăzute niveluri de dependenţă a importurilor de energie din Uniunea Europeană”, se mai arată în Strategie.

De asemenea, este preconizată înlocuirea mai multor grupuri pe cărbune cu unităţi în ciclu combinat alimentate cu gaze naturale şi unităţi bazate pe surse regenerabile de energie, retehnologizarea unei unităţi nucleare, precum şi construcţia cel puţin a unei noi unităţi nucleare până în 2030. În prezent, energia electrică produsă prin fisiune nucleară acoperă circa 18% din producţia de energie electrică a ţării prin cele două unităţi de la Cernavodă; procentul va fi de circa 28% în 2035 prin realizarea celor două noi unităţi nucleare de la Cernavodă.

“Prin Strategia Energetică a României, sunt considerate investiţii prioritare acele investiţii necesare pe întreg lanţul sistemului energetic, care conduc la atingerea obiectivelor fundamentale”, relevă documentul, care emumeră investiţiile în producerea de energie cu emisii scăzute de carbon, prin substituirea utilizării cărbunelui cu gazele naturale şi surse regenerabile de energie precum şi construcţia de centrale de cogenerare de înaltă eficienţă, în tehnologie cu ciclu combinat cu funcţionarea pe gaze naturale.

“Implementarea Planului de decarbonare al Complexului Energetic Oltenia are un rol prioritar în trecerea de la combustibili fosili solizi către tehnologii cu emisii reduse de carbon. Măsurile de decarbonare a sectorului de producere a energiei electrice şi termice sunt detaliate în Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC)”, mai arată Strategia.

Investiţii considerate prioritate sunt şi acelea în creşterea potenţialului de producţie a energiei din surse regenerabile, luând în calcul atât potenţialul României pentru energia eoliană şi fotovoltaică, cât şi pentru cea produsă în fermele eoliene offshore.

Sunt menţionate şi investiţiile în creşterea capacităţilor energetice nucleare, retehnologizarea Unităţii 1 şi finalizarea proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă. “Energia nucleară, fiind sursă de energie cu emisii reduse de carbon, are o pondere semnificativă în totalul producţiei naţionale de energie electrică – circa 18% şi reprezintă o componentă de bază a mixului energetic din România. (…) Proiectul Unităţilor 3 şi 4 de la CNE Cernavodă reprezintă una dintre soluţiile optime de acoperire a deficitului de capacitate de producţie de energie electrică previzionat pentru 2028-2035 ca urmare a atingerii duratei limită de operare a mai multor capacităţi existente bazate pe combustibili fosili”, spun autorii Strategiei.

Potrivit proiectului, sunt considerate prioritare şi investiţiile în retehnologizarea şi modernizarea reţelelor de energie prin introducerea digitalizării şi a reţelelor inteligente (smart grid), măsuri esenţiale pentru susţinerea procesului de integrare sectorială şi tranziţie energetică, precum şi investiţiile în realizarea şi finalizarea, după caz, a interconectărilor transfrontaliere cu ţările vecine (state membre UE şi state terţe), atât pentru gaze naturale, cât şi pentru energia electrică.

Strategia prevede şi investiţii în capacităţile de stocare, luând în calcul şi potenţialul hidrogenului şi a gazelor noi în procesul de integrare sectorială.

“O mare parte a capacităţilor de generare sunt mai vechi de 30 de ani, cu un număr relativ redus de ore de operare rămase până la expirarea duratei tehnice de funcţionare. Grupurile vechi sunt frecvent oprite pentru reparaţii şi mentenanţă, unele fiind în conservare. Există o diferenţă de aproape 3.400 MW între puterea brută instalată şi puterea brută disponibilă, din care circa 3.000 MW sunt capacităţi pe bază de cărbune şi de gaze naturale”, relevă proiectul.

Strategia dă şi câteva exemple de investiţii pe care companiile de stat şi le-au planificat.

Astfel, compania Hidroelectrica are în curs de realizare, până în 2030, investiţii totale de peste 800 milioane euo, care includ finalizarea a circa 200 MW capacităţi noi, finalizarea unor capacităţi hiroelectrice începute, dar şi diversificarea portofoliului de producere prin dezvoltarea de proiecte pe bază de surse regenerabile de energie, în capacităţi eoliene on-shore si off-shore, cu o capacitate estimată de 600MW.

Puterea instalată în centrale eoliene este de aproximativ 3.000 MW, nivel considerat apropiat de maximum pentru funcţionarea în siguranţă a Sistemului Energetic Naţional, în configuraţia sa actuală. Volatilitatea producţiei de energie în centrale eoliene solicită întregul SEN, necesitând reevaluarea necesarului de servicii de sistem şi investiţii corespunzătoare în centrale de vârf, cu reglaj rapid şi sisteme de stocare.

Puterea instalată în centrale fotovoltaice este de aproximativ 1.400 MW. Piaţa de echilibrare este mai puţin solicitată de variaţiile de producţie în centralele fotovoltaice, care au o funcţionare mai predictibilă decât de a celor eoliene.

Tot în categoria SRE este inclusă şi biomasa, inclusiv biogazul, care nu depinde de variaţii meteorologice. Dat fiind potenţialul lor economic, aceste surse de energie pot câştiga procente în mixul de energie electrică.

Pentru perioada 2020-2025, Romgaz previzionează un program de investiţii de circa 15,69 miliarde lei, iar pentru perioada 2026-2030 Romgaz îşi propune alocarea unui buget anual de investiţii de circa 2 miliarde lei, orientat, în principal, către producţia de gaze naturale; producţia de energie electrică prin centrale electrice cu ciclu combinat cu turbine cu gaze (Iernut şi Mintia), surse regenerabile (energie eoliană, energie solară – fotovoltaice, energie geotermală, biogaz); asocieri/parteneriate în proiecte offshore (Marea Neagră) şi producere-stocare energie electrică.

Citește articolul integral pe Știripesurse.ro

About Redactia

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Verificare antispam *

x

Vezi și

Fără activități marcante de 1 Decembrie la Pașcani

Actuala conducere a Primăriei Pașcani a creionat programul prilejuit Zilei Naționale a României de 1 ...