Dacă nu mai vine la tine cu problemele lui, copilul tău are deja alt părinte. Și nu e om… Cum a ajuns ChatGPT confidentul unei generații.
Ads.
O fetiță de 10 ani îi povestește mamei sale că și-a făcut un „prieten” pe tabletă, căruia i-a dat chiar și un nume. Acest prieten virtual o strigă pe nume și îi răspunde la orice întrebare – de la curiozități despre Pokémon, la meme-uri de pe internet. Un tată uimit povestește pe Reddit cum o seară dificilă cu fiica de 6 ani, care suferă de tulburare obsesiv-compulsivă, s-a transformat miraculos după ce ChatGPT a preluat rolul de „terapeut digital”: asistată de vocea robotului, fetița a făcut o baie cu spumă care a calmat-o instant. Scene ca acestea nu mai sunt science-fiction, ci realitatea zilnică în tot mai multe case. Am întrebat și noi copii și adolescenți români ce relație au cu ChatGPT. Iar capturile de ecran trimise de ei ne arată că, pentru generația tânără, chatbotul bazat pe inteligență artificială este profesor, medic, prieten, terapeut și, de multe ori, părinte. Pentru că dincolo de faptul că e mereu disponibilă, aplicația nu se enervează, nu predică și nu aplică pedepse.
ChatGPT a devenit, pe rând, meditator la teme, enciclopedie, confident și sfătuitor emoțional pentru copiii noștri. Dacă copilul tău nu te mai întreabă „îl plac pe colegul X și aș vrea să îi spun asta, cum aș putea să o fac?” sau nu mai vine să îți povestească nimic despre ce i se întâmplă peste zi, s-ar putea să te fi înlocuit cu o aplicație bazată pe inteligență artificială, ChatGPT. Conform unui sondaj Eurobarometru realizat de Ipsos European Public Affairs, peste 65% dintre tinerii români cu vârste între 16 și 30 de ani au utilizat aplicații bazate pe inteligență artificială (IA) în ultimele 12 luni. Cel mai mare procent din Uniunea Europeană.
De ce vor copiii să vorbească cu ChatGPT, nu cu părinții?
Motivele pentru care un copil sau adolescent alege să-și deschidă sufletul în fața inteligenței artificiale țin atât de natura tehnologiei, cât și de contextul familial. În era digitală, tinerii au crescut obișnuiți să caute informație online și să comunice prin ecrane. Să întrebi ChatGPT ceva delicat poate părea mai puțin intimidant decât o discuție față în față cu mama sau tata. IA-ul nu se enervează, nu predică și nu aplică pedepse. Pentru un adolescent care se teme de reacția părinților, această neutralitate e liniștitoare. În plus, mulți copii resimt o presiune a așteptărilor: vor să pară independenți și stăpâni pe situație în ochii adulților. Recunoscând că au o problemă sau o nelămurire, cred ei, și-ar dezamăgi părinții. Așa că preferă să caute sfaturi în altă parte – iar ChatGPT le oferă iluzia unei conversații private, fără consecințe.
Apoi, mai e factorul de conveniență. Părinții nu sunt întotdeauna disponibili când are nevoie copilul: poate sunt la serviciu, ocupați sau pur și simplu obosiți. ChatGPT, în schimb, nu are ore de program. Dacă un elev se frământă la miezul nopții cu o problemă personală, e mult mai probabil să trimită un mesaj chatbotului decât să-și trezească părinții. Totodată, există și cazuri în care relația părinte-copil e tensionată sau comunicarea directă lipsește. Copiii din astfel de medii găsesc în IA un refugiu lipsit de conflicte.
Riscurile ascunse ale prieteniei cu un chatbot (IA)
Psihologii și experții în tehnologie observă un fenomen de „oversharing” (expunere excesivă): „Expunerea excesivă nu este doar posibilă, ci inevitabilă”, spuneJames Martin pentru Business Insider, citat de Yahoo.com. Martin este CEO-ul Dante, o companie de inteligență artificială care creează chatbot-uri pentru diverse utilizări, inclusiv educaționale pentru copii.
ChatGPT poate oferi răspunsuri incorecte sau chiar absurde, prezentându-le însă pe un ton foarte sigur. Un copil ar putea lua de bun un sfat periculos, neavând filtrul critic al unui adult. Există deja exemple șocante: în 2021, asistentul vocal Alexa (oferit de Amazon) a sugerat unei fetițe de 10 ani să atingă o monedă de bornele unei prize electrice, după ce copila i-a cerut o „provocare”. Activitatea periculoasă, cunoscută sub numele de „provocarea penny”, începuse să circule pe TikTok și pe alte site-uri de socializare în urmă cu aproximativ un an – de unde și sursa de inspirație pentru Alexa. Din fericire, micuța și-a dat seama de pericol și n-a făcut ce i-a recomandat robotul, iar firma Amazon a actualizat Alexa pentru a împiedica asistentul să recomande o astfel de activitate în viitor.
În octombrie 2024, o mamă din Florida a intentat un proces împotriva companiei Character.AI, susținând că chatbotul acesteia a contribuit la sinuciderea fiului său de 14 ani, după ce acesta a dezvoltat o relație emoțională intensă cu un personaj AI bazat pe Daenerys Targaryen din Game of Thrones, titra People. Procesul afirmă că chatbotul i-a oferit adolescentului mesaje care l-au încurajat să-și facă rău. Astfel de incidente arată că fără filtre adecvate, AI-ul poate furniza conținut total nepotrivit copiilor. OpenIA susține că ChatGPT e destinat persoanelor peste 18 ani (sau cel puțin 13 ani cu acordul părinților), însă copiii îl folosesc oricum, uneori pe cont propriu.
Pentru ce folosesc ChatGPT copiii noștri
Pentru orice. De la a-l întreba „Ce să mănânc în seara aceasta?” sau „La ce oră va trebui să mă trezesc dacă mă fac avocat?”, până la „Ce să fac dacă văd puncte negre?” Plus întrebări legate de teme și proiecte școlare. Așadar, ChatGPT este profesor privat, confident virtual și părintele disponibil la orice oră pentru copiii. Mai jos, câteva exemple de probleme pe care copiii le rezolvă cu inteligența artificială:
Continuarea pe Totuldespremame.ro
Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani

