Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
Cu toate că, cel puțin comparativ cu vecinii europeni, în prima jumătate a anului 2024, România s-a numărat printre țările cu cele mai mici prețuri la gazele naturale pentru consumatorii casnici din Uniunea Europeană, țara noastră suferă încă de numeroase piedici în asigurarea unei eficiențe energetice pe acest plan din cauza unei infrastructuri deficitare. Prețurile plafonate până în primăvara lui 2025 ascund și pierderi de 30-35% în fiecare an, urcând până la 37% în București, dintre care 28% de-a lungul rețelelor de transport.
Ads.
În plus, deținătorii de centrale termice individuale, care nu sunt racordați la rețelele de termoficare, vor avea de plătit începând cu această iarnă taxe suplimentare care duc în timp, inevitabil, către eliminarea lor completă de pe piață, mai ales în condițiile în care Uniunea Europeană și-a setat ca obiectiv ca până în 2040 să elimine complet utilizarea centralelor pe combustibili fosili, inclusiv cele pe gaz.
Subvențiile acordate de primării pentru încălzirea prin rețelele naționale ajută oamenii să compenseze facturile resimțite ca fiind ridicate comparativ cu veniturile medii, însă foarte multe din probleme derivă, global, dintr-o lipsă acută de investiții în rețele și o disonanță încă foarte mare între măsurile de eficiență energetică aplicate în România, comparativ cu multe țări vecine. În plus, experții în energie semnalează de mai mult timp că ridicarea plafoanelor, în cazul în care acest proces va avea loc în aprilie 2025, va cauza creșteri de prețuri la energie chiar și la nivelul de 120%.
Prețurile gazelor naturale pentru consumatorii casnici din UE, mult peste facturile plafonate ale românilor. Cifrele arată bine doar temporar
Pentru context, în rândul consumatorilor casnici din Uniunea Europeană (definiți ca cei cu un consum anual între 20 Gigajouli (GJ) și 200 GJ), prețurile gazelor naturale în prima jumătate a anului 2024 au fost cele mai mari în Suedia (0,1760 euro/KWh), Țările de Jos (0,1626 euro/KWh) și Austria (0,1379 euro/KWh). Cele mai mici prețuri s-au înregistrat în Ungaria (0,0275 euro/KWh), Croația (0,0447 euro/KWh) și România (0,0581 euro/KWh), arată cele mai recente date Eurostat. Prețul gazului în Suedia a fost de peste șase ori mai mare decât în Ungaria și cu 59% mai mare decât media UE (0,1104 euro/KWh). Media UE – calculată ca o medie ponderată folosind cele mai recente date din prima jumătate a anului 2024 – a fost 0,1104 euro/KWh.
După creșterile bruște care au fost înregistrate odată cu izbucnirea războiului din Ucraina, când prețurile au crescut brusc în 2021-2023, atingând un vârf istoric în prima jumătate a anului 2023, de 0,1186 euro/KWh, situația mediană în UE s-a stabilizat în prima jumătate a anului 2024, prețul scăzând la 0,1104 euro/KWh.
România s-a plasat pe locul trei între statele cu cele mai accesibile tarife în acest context, fiind devansată doar de Ungaria (0,0275 euro/KWh) și Croația (0,0447 euro/KWh). La polul opus, Suedia a înregistrat cel mai ridicat preț, de 0,1760 euro/KWh, de peste trei ori mai mare decât cel din România.
În ceea ce privește ponderarea taxelor și impozitelor în prețul final al gazelor naturale pentru consumatorii casnici, România se situează printre țările cu valori moderate, fără a atinge extremele din alte state. De exemplu, Luxemburg a raportat o pondere negativă a taxelor (-8,95%) datorită subvențiilor, în timp ce în Țările de Jos, taxele au reprezentat 54,06% din prețul total. Comparativ, România a reușit să mențină un echilibru între componentele fiscale și cele de consum în structura prețului final, dacă privim strict cifrele raportate de Eurostat.
Continuarea pe Ziare.com
