Economia subterană a României s-a situat în ultimele două decenii între 25% şi 35% din PIB, cea mai importantă sursă care o alimentează fiind munca ”la negru”. Dacă după criza economică din 2008-2009, ponderea economiei informale în PIB a scăzut constant, aceasta a crescut semnificativ în ultimii trei ani, în contextul izbucnirii pandemiei şi a războiului din Ucraina, potrivit unei analize realizate la nivel european.
Cele mai recente studii estimează că nivelul economiei subterane din România a scăzut semnificativ în perioada 2003-2019, se arată în raportul realizat Departamentul pentru politici economice, ştiinţifice şi de calitate a vieţii, la solicitarea unei comisii din Parlamentul European. Raportul este semnat de profesorul Friedrich Schneider, unul dintre cei mai importanţi cercetători ai acestui fenomen.
Dacă în 2003, economia subterană din România se ridica la 33,6% din PIB, la nivelul anului 2019 aceasta coborâse la 26,9%. În 2020, economia informală a crescut la 29,3%, scăzând marginal un an mai târziu. Pentru 2022, Schneider estimează că nivelul economiei informale se va menţine puţin peste 29% din PIB.
Principalii factori din spatele acestei creşteri începând cu 2020 sunt consideraţi a fi indicatorii macroeconomici, cum ar fi nivelul şomajului şi PIB-ul pe cap de locuitor. Se estimează că cheltuielile publice uriaşe pentru infrastructură, subvenţii acordate întreprinderilor şi transferuri speciale către persoane fizice, care au condus la o creştere considerabilă a PIB-ului, combinate cu o scădere a şomajului, vor contribui la reducerea dimensiunii economiei subterane în majoritatea ţărilor europene şi OCDE în anii următori”, argumentează autorii studiului.
Cititi mai multe pe cursdeguvernare.ro
Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
