Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
Valul de scumpiri care-i paște pe români pe piața de energie de la 1 iulie va fi însoțit de încă unul dat de ridicarea plafoanelor la alimentele de bază, după prelungirea cu încă șase luni a perioadei de restricționare a adaosului comercial, de la 1 ianuarie 2025. Astfel, alimente precum pâine, carne, lapte, fructe și legume, se estimează că se vor scumpi cu cel puțin 10% față de prețurile curente.
Totodată, războiul tarifar dintre UE și SUA se va solda în curând cu reverberații și pe piața locală din România, întrucât date recente arată că importurile americane au intrat, ușor-ușor, și pe piața românească din ce în ce mai mult, ținând cont că, potrivit INS, țara noastră a importat în 2024, produse alimentare și agricole din SUA în valoare de 184 de milioane de dolari.
Liberalizarea adaosului comercial la alimente de bază. Ce înseamnă ridicarea plafoanelor de adaos pentru coșul zilnic al românilor
Măsura plafornării adaosurilor comerciale la alimentele de bază în România a fost introdusă prima dată în iulie 2023, prin OUG nr. 67/2023 pe fondul unei crize generalizate pe piața agricolă și cea a energiei. Mai exact, autoritățile au concluzionat că, odată cu scumpirea energiei atât în țară, cât și în piața europeană în general, cu criza îngrășămintelor și pesticidelor, dar și cu problemele care au apărut pe lanțul comercial după ce cerealele ucrainene au început să tranziteze spațiul românesc, prețurile la materii prime agroalimentare, dar și cel al produselor lactate, începuse să crească dincolo de ceea ce ar fi putut să suporte puterea de cumpărare a românilor.
În esență, deși vehement contestată de economiști la vremea respectivă, măsura a fost justificată drept excepțională și de urgență, dar mai ales, temporară, menită să tempereze inflația persistentă și vulnerabilitatea consumatorilor. Problema e că plafonarea adaosurilor comerciale a fost prelungită de 4 ori în ultimii doi ani, prin trei ordonanțe de urgență și o lege organică, problemele de fond care justificau intervenționismul Guvernului nu s-au echilibrat substanțial, însă piața a suferit exact distorsiunile de care se temeau economiștii.
Imediat după instituirea măsurii, economistul Christian Năsulea, profesor universitar la Academia de Studii Economice din București, explica, pentru Euronews, că sunt nenumărate motive pentru care această intervenție în piață este foarte, foarte proastă. „Nu înțeleg cum nu s-a gândit nimeni în Guvern la partea practică: cum faci să aplici o astfel de Ordonanță de Urgență care să oblige producătorii să plafoneze. În momentul în care începem să vorbim din ce în ce mai mult despre aplicarea unor praguri, cu forța, asupra pieței, mie îmi este foarte greu să îmi închipui un scenariu în care, din punct de vedere practic, poate fi urmărită această schemă, adaosul care este pus punctual pe anumite produse de către vânzători.”
Orice intervenție pe care o facem în piață va complica lucrurile, a spus economistul, va descuraja comercianții să cumpere sau să vândă produsele respective, va face să fie și mai dificil pentru producătorii români să intre pe piață cu cantitățile lor în așa fel încât acestea să ajungă în magazine și, în felul acesta, să scadă prețul. „În momentul în care avem intervenție din aceasta nesăbuită în piață, ne putem aștepta la consecințe nefaste. Pentru că în România vorbim de un set mai limitat de produse cărora să le fie aplicate aceste măsuri care contravin logicii și pieței, sper să nu avem inflație de 25%, însă clar efecte negative pentru consumatorul final vor exista dacă se introduce această Ordonanță de Urgență care să limiteze operatorii de pe piață să se comporte altfel decât le dictează regulile pieței.”
Peste un an mai târziu, situația nu se schimbase, competitivitatea produselor românești deja începea să scadă, iar avertismentele economiștilor erau similare: „Măsura plafonării adaosului comercial la toate produsele procesate în România, din punctul meu de vedere va scoate de pe rafturile magazinelor produsele românești. De ce? Dintr-un simplu motiv, retailerii vor alege probabil produsele care le aduc mai mulți bani, care le virează mai mult profit. Iar dacă statul se gândește să plafoneze câștigul de pe urma produselor românești, cu siguranță retailerii vor alege produsele din import, mai cu seamă că și prețul acestora va fi mai mic decât al produselor românești. Este o lovitură puternică pentru agricultura românească, pentru sectorul de procesare, pentru că merge pe o premisă falsă. Faptul că prin reducerea adaosului, prin plafonarea adaosului vor scădea și prețurile din magazine”, declara analistul economic Adrian Negrescu, pentru Ziare.com, în octombrie anul trecut.
Continuarea știrei pe Ziare.com
