Nouă obiceiuri zilnice ce afectează sănătatea creierului și scad productivitatea

Statul prelungit pe scaun, verificarea compulsivă a telefonului dimineața și lipsa organizării reprezintă doar câteva dintre obiceiurile aparent nevinovate care pot duce la deteriorarea funcțiilor cognitive și scăderea productivității. Potrivit studiilor, aceste comportamente zilnice pot cauza pierderea memoriei, declin cognitiv și chiar boli neurologice grave.

„Vestea bună este că pot fi ușor de schimbat,” a subliniat dr. Rudolph Tanzi, directorul Unității de Cercetare în Genetică și Îmbătrânire de la Spitalul General Massachusetts, afiliat Harvard.

Iată cele nouă obiceiuri pe care ar trebui să le aveți în vedere și să încercați să le schimbați.

1.   Statul prelungit pe scaun

Adulții petrec, în medie, peste șase ore pe zi așezați, iar acest obicei aparent banal influențează în mod direct sănătatea creierului. Un studiu publicat în 2018, în revista PLOS One a scos la iveală că statul prelungit pe scaun este asociat cu modificări ale unei zone a creierului cu rol în procesarea memoriei.

Cercetătorii au utilizat investigații RMN pentru a examina lobul temporal medial (MTL), regiunea cerebrală responsabilă cu formarea amintirilor noi, la persoane cu vârste cuprinse între 45 și 75 de ani.

După ce au comparat imaginile obținute cu numărul mediu de ore pe zi în care participanții stăteau așezați, autorii studiului au descoperit că cei care petreceau cel mai mult timp pe scaun aveau regiuni MTL mai subțiri, un posibil indicator al declinului cognitiv și al demenței.

Pentru a preveni aceste efecte, neurologul Rudolph Tanzi recomandă setarea unui cronometru care să reamintească, la fiecare 15-30 de minute, să te ridici de pe scaun și să te miști.

Nu este nevoie de exerciții intense, o scurtă plimbare prin casă, câteva genuflexiuni sau flotări sprijinite de blatul din bucătărie pot fi suficiente pentru a susține sănătatea creierului.

2.   Lipsa exercițiilor fizice

Activitatea fizică regulată crește factorul neurotrofic derivat din creier, o proteină care îmbunătățește memoria și susține formarea de noi sinapse.

În lipsa mișcării, metabolismul cerebral se modifică. Fluxul de sânge scade în anumite regiuni corticale, în special în hipocamp, o zonă implicată în formarea memoriei.

Pe măsură ce activitatea fizică este tot mai redusă, această zonă se poate atrofia, lucru care duce la scăderi măsurabile ale performanței cognitive.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) recomandă minimum 150 de minute de activitate aerobă moderată pe săptămână, echivalentul a 21 de minute pe zi. Mersul alert este una dintre cele mai accesibile forme de mișcare care îndeplinește aceste criterii.

Efortul implicat este relativ redus, dar beneficiile sunt multiple și includ: îmbunătățirea funcției executive, întârzierea îmbătrânirii cerebrale și reducerea riscului de apariție a bolilor neurodegenerative.

3.   Somnul insuficient

Atunci când durata somnului scade sub șapte ore pe noapte, apar modificări ale memoriei de lucru, capacității de concentrare și vitezei cu care sunt procesate informațiile, potrivit unui studiu publicat în 2018, în revista Sleep.

Somnul de calitate este o etapă activă pentru creier: în timpul nopții, sunt organizate informațiile învățate în timpul zilei, sunt stabilite noi legături între regiuni cerebrale și se reglează activitatea sistemelor implicate în atenție, autoreglare și gândire logică.

Tot în timpul somnului au loc procese de curățare metabolică, prin care sunt eliminate proteine precum beta-amiloidul, asociat cu boala Alzheimer.

Când somnul este frecvent întrerupt sau prea scurt, aceste mecanisme funcționează mai lent sau incomplet ducând treptat la deteriorarea cognitivă.

„Forțează-te să te culci cu o oră mai devreme decât de obicei. Acest lucru va ajuta la reducerea tendinței de a sta treaz până noaptea târziu și va oferi creierului și corpului timp suplimentar pentru a obține suficient somn,” recomandă neurologul Rudolph Tanzi.

4.   Alimentația haotică

Preparatele ultra-procesate, prăjelile, produsele bogate în zahăr rafinat și grăsimi de proastă calitate pot fi atrăgătoare la gust, dar cresc inflamația în organism.

La nivel cerebral, inflamația cronică este asociată cu tulburări de memorie, modificări ale dispoziției, episoade de confuzie și un risc crescut de depresie. Pe termen lung, duce la apariția unor afecțiuni neurologice degenerative.

Continuarea pe Hotnews.ro