Noua variantă de pensie privată Pilonul IV: Finanțele propun deduceri fiscale la aceasta în pachetul de relansare economică ca să o popularizeze printre angajați și angajatori  

În pachetul de relansare economică, printre măsurile care vizează diversele sectoare de activitate, Guvernul a introdus și o serie de facilități fiscale menite să stimuleze economisirea pe termen lung și investițiile.

Ads

Proiectul, care este pus în transparență decizională, prevede extinderea deducerilor fiscale din Codul fiscal pentru contribuțiile la pensii private nu doar pentru Pilonul III (pensii facultative), ci și pentru pensiile ocupaționale, un tip de pensie privată oferită de angajator angajaților săi, ca beneficiu suplimentar, cunoscută și ca Pilonul IV.

Practic, pentru cei care încă nu sunt familiarizați cu aceasta, Pilonul IV este încă un element suplimentar al sistemului de pensii private din România, care vine și completează celelalte pensii, după cum a explicat George Moț, specialist pensii private, pentru Ziare.com.

Cât despre istoricul acestui tip de pensie, acesta spune că Pilonul IV a fost inițial un eșec, fiind lansat în 2020, dar în lipsa oricăror deduceri fiscale nu a fost înființat niciun fond de pensii ocupaționale.

„Pilonul III beneficia de astfel de deduceri, astfel că nu era nicio rațiune economică pentru angajator să ofere Pilonul IV, pentru că avea deja Pilonul III unde avea deduceri fiscale. Acum anagajatorii, companiile, pot să meargă către Pilonul IV, pentru că și acesta va beneficia de aceleași deduceri fiscale ca și Pilonul III, dar un avantaj suplimentar din punct de vedere companiilor este faptul că angajatorii pot recupera contribuțiile plătite în fondul de pensii dacă angajații lor pleacă mai devreme din companie”, explică George Moț.

Asupra acestui ultim aspect, denumit și vesting (de la vesting day, ziua intrării în posesie, n.r.), specialistul oferă mai multe detalii, explicând care este condiționalitatea legată de plecarea angajatului.

„În realitate Pilonul IV și Pilonul III au multe asemănări. De exemplu în ambele situații pot să vireze contribuții atât participanții cît și angajatorul. Pilonul IV are însă diferit o perioadă numită vesting, care poate fi de maximum 3 ani, în care doar angajatorul poate vira contribuții, dar angajatul nu este proprietarul acelor contribuții. Iar dacă angajatul pleacă în perioada de vesting, toate contribuțiile și tot profitul acumulat se întorc la angajator. Deci acest Pilon IV poate fi văzut ca o pensie suplimentară, dar și ca un instrument de retenție a angajaților. Este centrat mai degrabă pe angajator, pe ideea ca angajatorul să-și fidelizeze angajații și să-i rețină cât mai mult”, explică George Moț.

Pe de altă parte, acesta arată că fondurile de pensii private nu sunt avantajoase doar pentru angajatori, ci și pentru angajați.

„De exemplu, dacă oferi să zicem o majorare salarială de 100 de lei unui angajat, angajatul rămâne cu aproape jumătate din această sumă. Dar dacă îi oferi în loc de acea sută de lei o contribuție la Pilonul III sau la Pilonul IV, acea sumă ajunge integral în contul de pensii al angajatului și în același timp pentru suta aia de lei mai beneficiezi și de deduceri, la impozitul pe venit, pentru angajat și la impozitul pe profit, pentru angajator”, mai spune George Moț.

Acesta este de altfel motivul, adaugă specialistul, pentru care pensiile private sunt unul dintre beneficiile extrasalariale populare atât printre angajatori cât și printre angajați, atât în România cât și în alte țări.

Pe de altă parte însă, acesta spune că nu trebuie să uităm faptul că nivelul deductibil de 400 de euro, cel puțin la pensiile facultative, nu a mai fost actualizat de prin 2009, ceea ce înseamnă că nu a mai ținut pasul cu inflația și nici cu creșterile salariale.

„Este un pas bun, dar ce trebuie să facă statul în continuare este să crească această limită de 400 de euro, pentru că efectul pe care l-am văzut, practic, este că la nivelul Pilonului III contribuțiile oscilează în jurul acestei valori de 400 de euro pe an, care înseamnă un echivalent de 160-170 de lei pe lună, o contribuție destul de mică dacă ne gândim că vrem o pensie suplimentară. Aici mi-ar plăcea să văd mai departe statul să intervină și să crească acest nivel al deducerilor fiscale”, încheie George Moț.

Sursa: Ziare.com