Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
♦ În decembrie 2025, cinci companii figurau cu proiecte de staţii de biogaz finanţate prin PNRR, de peste 14 mil. euro ♦ Patru dintre ele, toate ale unor fermieri, apar acum cu un progres tehnic de 100% ♦ „Genul ăsta de investiţii, fără o parte consistentă de ajutor, sunt foarte greu de susţinut“, spune Bogdan Pantazi, director general al Agrocomplex Lunca Paşcani.
Patru staţii de biogaz pe bază de gunoi de grajd, finanţate cu 11 mil. euro din Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR), au fost finalizate, potrivit platformei publice a Ministerului Investiţiilor şi Proiectelor Europene (MIPE), unde figurează cu un progres tehnic de 100%. Toate cele patru proiecte aparţin unor companii care activează în zootehnie şi în cultivarea cerealelor.
Cea mai mare finanţare, de 3,4 mil. euro, revine Abatorului Doripesco pentru Procesarea Cărnii Cooperativă Agricolă, din grupul braşovean Doripesco. Urmează Panifcom din Iaşi, cu 2,99 mil. euro, conform platformei citate.
Agrocomplex Lunca Paşcani, cu 2,98 mil. euro, şi Agro-Chirea din judeţul Olt, cu 1,78 mil. euro, sunt cele două companii care completează lista. În decembrie 2025, pe listă figura şi Genesis Bio 4, deţinută de Genesis Biopartner, cu un proiect de 3,35 mil. euro în judeţul Ialomiţa, care nu mai apare acum în platformă.
La Agrocomplex Lunca Paşcani, lucrările au început în toamna anului trecut, iar investiţia a fost bugetată la 4,5 mil. euro.
„Am reuşit să mai facem unele economii în execuţie, dar, pe de altă parte, a fost diferenţa de curs foarte mare faţă de ce a fost bugetat în 2024. Fondurile din PNRR au fost aceleaşi, doar că noi a trebuit să venim cu contribuţia proprie mai mare“, explică Bogdan Pantazi, director general al Agrocomplex Lunca Paşcani.
Staţia are o capacitate maximă de 630 de kilowaţi, iar ferma se apropie acum de acest nivel de producţie. După o perioadă de teste, în care a injectat energie în reţea, compania a oprit livrările pentru o vreme, până la obţinerea unor documente. Livrările în reţea se reiau de miercuri, 14 octombrie, potrivit directorului general. Materia primă vine din ferma proprie şi de la o fermă parteneră.
Proiectul a pornit de la nevoia unei gestionări mai bune a dejecţiilor, dar compania studiază acest tip de investiţie de aproape 20 de ani. În 2008–2009, echipa fermei a vizitat instalaţii de biogaz din Italia, Olanda şi Germania. Compania a mai încercat de două ori să acceseze fonduri europene, în 2010 şi în jurul anului 2014.
„În momentul respectiv, legislaţia era foarte neclară legată de injecţia de curent. Genul ăsta de investiţii, fără o parte consistentă de ajutor, sunt foarte greu de susţinut. Nu sunt nişte investiţii, să zic aşa, aducătoare de superprofit. Sunt investiţii care îţi rezolvă în principal partea de mediu“, spune Bogdan Pantazi.
Modelul pe care îl are în minte este cel din vest. „Din ce am vizitat noi în Germania, chiar dacă sunt ferme mai mici decât fermele mari din România, au câte o instalaţie de biogaz şi, din ce am observat, şi panouri solare. În Italia sunt ferme foarte mari, care au trecut la pasul următor, la biometan. Nu mai transformă metanul în curent electric, îl transformă în biometan şi îl injectează în reţea. Mai toate fermele din vest au integrat partea de economie circulară şi practic îşi acoperă o parte din costuri prin genul ăsta de activitate, prin venituri suplimentare sau prin reducerea costurilor în fermă.“
Pe lângă energie, ferma foloseşte integral agentul termic şi digestatul. Digestatul este un gunoi de grajd mai bine fermentat şi stabilizat, care poate înlocui o parte din îngrăşămintele chimice. „Nu e un singur indicator la care să te uiţi la o investiţie de genul ăsta. Secretul constă în integrarea tuturor activităţilor“, a adăugat Pantazi.
Agrocomplex Lunca Paşcani lucrează aproape 3.000 de hectare de teren arabil şi are un efectiv mediu anual de 1.700 de bovine de lapte şi de carne, la care se adaugă un număr similar de ovine.
Pe altă parte, staţia Panifcom, de 1.000 kW, este amplasată la ferma de bovine din Broşteni, comuna Vlădeni, şi foloseşte în principal dejecţii de la ferma de vaci, maximum 20.000 de tone pe an, potrivit proiectului companiei. La Crizbav, staţia Doripesco ar urma să prelucreze 82 de tone de materie primă pe zi, inclusiv dejecţii de la ferma de porci a grupului, potrivit documentaţiei de mediu.
Sursa: ZF.ro
