România are cea mai mare mortalitate de cancer de col uterin din Europa

România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin, la nivel european.
Conform datelor Sistemului European de Informații cu Privire la Cancer (ECIS) al Centrului Comun de Cercetare,  în 2022, România continuă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă (32,6 la suta de mii de femei, de 5 ori mai mult decat în Finlanda – 6,4 la suta de mii de femei) şi mortalitate prin cancer de col uterin în Uniunea Europeană (16,8 la suta de mii de femei, de 8 ori mai mult decât Finlanda – 2,2 la suta de mii de femei), se arată într-un comunicat al Institutului Național de Sănătate Publică (INSP) .

Practic, cancerul de col uterin este cel mai frecvent cancer ginecologic și a treia neoplazie la femei, în ordinea frecvenței.

”Este un cancer care poate fi prevenit dacă leziunile precanceroase sunt depistate la timp. În timp ce în alte țări din Europa, medicii oncologi nu văd prea des cancere avansate ale colului uterin, acestea fiind aproape pe cale de dispariție, România continuă însă să înregistreze cea mai ridicată incidenţă şi mortalitate prin cancer de col uterin, la nivel european. În condițiile în care cancerul de col uterin este o afecţiune care poate fi prevenită prin vaccinare şi screening şi poate fi vindecată dacă este depistată la timp și tratată corespunzător”, explică Prof. Univ. Dr. Emerit Mircea Onofriescu, medic primar obstetrică-ginecologie la Maternitatea ”Cuza Vodă” din Iași.

Cu toate acestea, cancerul de col uterin rămâne unul dintre cele mai frecvente tipuri de cancer și cauză de deces prin cancer la femeile de pe tot globul.
Însă, la nivel european, incidenţa şi mortalitatea prin cancer de col uterin au scăzut foarte mult.

În anul 2020, dintre cele 30.447 de cazuri noi şi 13.437 de decese estimate la nivel european prin cancer de col uterin, 11,10 % (3.380 persoane) din cazurile noi  şi 13,43% (1.805 persoane) din decese s-au înregistrat  în România.

Medicii spun că peste 95% dintre cazurile de cancer de col uterin sunt cauzate de infecţia cu virusul papiloma uman (HPV), un virus care infectează epiderma și mucoasele.

”În acest context, vaccinarea antiHPV conferă un grad ridicat de protecţie împotriva displaziei de col uterin, cancerului de col uterin (atât faţă de carcinomul cu celule scuamoase, cât şi faţă de adenocarcinom), dar poate oferi protecţie şi faţă de neoplasmul anal, orofaringian, vulvar, vaginal şi penian”, arată INSP. 

Ministerul Sănătății are în momentul de față un subprogram de screening în ceea ce privește diagnosticarea precoce a cancerului de col uterin. Acest program are 3 direcții de acțiune devenite obiective strategice și anume vaccinarea, screeningul și accesul la tratament.

”Vaccinarea și screeningul sunt foarte importante. Femeile trebuie să știe că, în România, în toate institutele de oncologie și în toate ambulatoriile maternităților se fac testări gratuite, doar pe baza trimiterii de la medicul de familie. Au această trimitere, se programează și se pot testa fără să plătească ceva. Este important să faci un astfel de control, care nu te costă nimic, dar care îți poate salva viața”, a menționat Prof. Onofriescu.

Cu atât mai mult, cu cât, în stadiul incipient, de obicei, cancerul de col uterin nu are simptome, ceea ce îl face dificil de detectat. Simptomele apar, cel mai adesea, în stadii avansate. Medicii ginecologi recomandă femeilor să fie atente dacă observă: sângerări între perioadele menstruale sau după menopauză; modificări ale sângerării menstruale; durere frecventă sau inexplicabilă la nivelul pelvisului sau al spatelui inferior; durere în timpul actului sexual; sângerări vaginale după actul sexual, duşuri sau examene pelvine; secreții vaginale modificate și mai dense decât în mod normal, cu modificarea culorii sau a mirosului.

În ce privește simptomele cancerului de col uterin avansat, acestea mai pot include: sângerari vaginale neregulate; dificultate la urinare sau la mișcări intestinale (constipație); oboseală; edeme şi dureri la nivelul membrelor inferioare; dureri severe de spate; pierdere inexplicabilă în greutate.

Cu toate acestea, potrivit INSP, acoperirea vaccinală împotriva HPV este scăzută în România, în pofida eforturilor depuse prin includerea acestei vaccinări într-un program național de vaccinare în anul 2008, cu un program oferit gratuit fetelor cu vârste cuprinse între 10 și 11 ani la nivel național, program care s-a confruntat cu o mare reticență față de vaccinare.

În 2009, programul de vaccinare a fost relansat cu ajutorul unei campanii de comunicare, dar rezultatele au fost foarte modeste.

Programul a fost oprit timp de aproape 10 ani și reluat în 2019, adresat fetelor 11-14 ani şi ulterior 11-18 ani, gratuit, în cabinetele medicilor de familie, pe baza unei cereri scrise din partea părinților.

În prezent, din 12 septembrie 2023, au fost extinse categoriile populaționale care beneficiază de vaccinarea anti HPV: vaccinarea gratuită a fetelor şi băieţilor cu vârsta între 11 ani și 19 ani (cu o zi înainte de împlinirea acestei vârste), şi compensarea 50% în cazul femeilor cu vârsta între 19 ani și 45 de ani.

Continuarea pe Ziaruldeiasi.ro