Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
Deficitul bugetar al României pentru anul 2024, calculat după metodologia europeană ESA (European System of Accounts), a fost estimat provizoriu la 9,28% din PIB, potrivit informațiilor obținute de Profit.ro. Acest nivel reprezintă o depășire semnificativă față de estimarea precedentă a Comisiei Europene (7,9%) și amplifică presiunea asupra Guvernului de a reduce deficitul la 7% până la finalul anului, conform angajamentului asumat în planul fiscal convenit cu Bruxelles-ul.
Ads.
Un decalaj major între așteptări și realitate
Datele oficiale ale Eurostat, biroul de statistică al Comisiei Europene, urmează să fie publicate pe 22 aprilie, însă surse apropiate Guvernului confirmă că valoarea de 9,28% reflectă estimarea actuală a deficitului ESA. Deși provizorie, cifra este un punct de plecare esențial pentru calibrările bugetare din perioada următoare.
În paralel, deficitul în termeni cash, publicat lunar de Ministerul Finanțelor și utilizat la nivel național, a fost estimat anterior la 8,65% din PIB (echivalentul a 152,72 miliarde lei). Diferențele dintre cele două tipuri de raportare țin, în principal, de tratamentul contabil aplicat unor cheltuieli și venituri — ESA nu permite, spre exemplu, cosmetizarea deficitului prin amânarea plăților, o practică frecventă în ultimele luni ale anului.
Risc de pierdere a fondurilor UE
Nivelul ridicat al deficitului pune România într-o situație delicată în relația cu Comisia Europeană. În 2023, autoritățile române au obținut o extindere a perioadei de ajustare fiscală de la 4 la 7 ani, condiționată însă de respectarea unui calendar clar de reforme și investiții. Printre aceste angajamente se numără și reforma fiscală, cu un impact estimat de 25 miliarde lei asupra veniturilor bugetare.
Cu toate acestea, ministrul Finanțelor, Barna Tánczos, a anunțat că reforma fiscală nu va intra în vigoare mai devreme de 1 ianuarie 2026, ceea ce ridică semne de întrebare cu privire la capacitatea Guvernului de a-și respecta obligațiile asumate. România trebuie să trimită Comisiei un raport privind stadiul implementării reformelor până la 30 aprilie, iar în luna iunie va fi evaluată în cadrul semestrului european.
Potrivit Profit.ro, nerespectarea jaloanelor stabilite în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și în planul fiscal convenit cu Bruxelles-ul ar putea duce la suspendarea fondurilor europene și pierderea unor tranșe din PNRR.
Presiuni și incertitudini într-un an electoral
Anul 2024 este unul complex din punct de vedere politic, cu mai multe runde de alegeri, inclusiv cele prezidențiale. În acest context, măsurile de ajustare bugetară sunt limitate, iar accentul pare să cadă mai degrabă pe controlul cheltuielilor decât pe reforme structurale. Economiștii avertizează însă că o corecție bugetară sustenabilă nu poate fi realizată fără măsuri fiscale consistente și fără o revizuire a politicii de cheltuieli publice.
România rămâne cu perspectiva de rating negativă din partea tuturor celor trei mari agenții internaționale (Moody’s, S&P și Fitch), ceea ce reflectă incertitudinile privind stabilitatea finanțelor publice. În lipsa unor măsuri credibile și a unei traiectorii clare de reducere a deficitului, riscul de retrogradare a ratingului de țară devine tot mai ridicat.
Context
Deficitul ESA (European System of Accounts) este principalul indicator utilizat de Comisia Europeană pentru a evalua disciplina fiscală a statelor membre. Spre deosebire de deficitul în termeni cash, acest standard contabil include toate angajamentele financiare ale statului, indiferent de momentul în care sunt efectuate efectiv plățile.
Sursa: Cotidianul.ro
