Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
Potrivit unei statistici recent publicate, populația României s-a redus cu peste 4,16 milioane de persoane în ultimii 35 de ani, în anul 2024, adică tocmai cea mai „debilitantă” perioadă electorală din istoria României post-decembriste după tumultul anilor ’90, a adus cu sine un record de emigrare care depășește, potrivit cifrelor oficiale, chiar și exodul românilor de după aderarea țării noastre la Uniunea Europeană, în 2007, în timp ce diaspora a trimis acasă, în 2025, un record de circa 12 miliarde de euro.
Cu toate că românii din țară au salarii mai mari, că PIB-ul s-a dublat post-aderare, că infrastructura a făcut progrese incontestabile sau că nivelul de trai per ansamblu a crescut vizibil, românii au început să părăsească țara din nou, iar de data aceasta nu doar tinerii țin statisticile sus, ci și generația matură, aflată la vârful productivității. Țara noastră încasează bani pe seama diasporei, dar își pierde, din ce în ce mai mult, baza fiscală și demografică, pe scurt.
Românii au ales să părăsească în masă țara în anul în care coaliția PSD–PNL condusă de Klaus Iohannis și Marcel Ciolacu a zdrobit încrederea românilor în autorități, perioadă urmată de una dintre cele mai puternice lovituri aduse progresului economic și diplomatic al țării noastre, ca țară ancorată în valorile europene, și anume alegerile prezidențiale anulate după ce candidatul extremist pro-rus Călin Georgescu s-a clasat pe primul loc după o campanie pentru care încă este judecat în instanță, marcată de instigări la violență și manipularea algoritmilor de pe rețelele sociale.
Comparația valului de migrației după aderarea la UE cu noul trend din 2023–2024
Când România a aderat la Uniunea Europeană în 2007, libertatea de circulație a deschis porți către oportunități economice fără precedent pentru cetățenii români, astfel că, în deceniile care au urmat, dar începând cu primii ani post-aderare, a început un proces de mobilitate internațională intensă. Concret, dacă între 1990 și 2017, România a consemnat cea mai mare creștere a emigranților dintre statele UE, cu un salt de 287% al stocului migrator extern în această perioadă, iar în anii imediat următori aderării, a crescut mai ales numărul celor plecați sezonier sau temporar. Cifrele oficiale ale Institutului Național de Statistică arată că, deși migrația externă a fost un factor semnificativ în evoluția demografică, numărul plecărilor definitive în 2007 nu se apropia nici atunci de datele fatidicului an 2024, când România a atins din nou un prag de aproximativ 50.000 de plecări definitive într-un singur an.
Pe scurt, ritmul plecărilor definitive din ultimii doi ani, început în anul electoral 2024 depășește intensitatea observată în perioada post-aderare, cu toate că în anii 2010 trendul reușise să se întoarcă și am avut chiar și reîntoarceri numeroase înapoi în țară.
Cel mai problematic aspect al acestui trend a fost surprins într-o analiză recentă publicată de președintele INS, Tudorel Andrei. Potrivit acestuia, românii din segmentul activ al populației sunt cei care continuă să părăsească țara, iar datele oficiale arată că, în 2024, cei mai mulți emigranți au avut între 35 și 39 de ani. Potrivit statisticilor citate, această categorie a reprezentat peste 12% din totalul celor care au plecat definitiv anul trecut. Grupa 40–44 de ani cumulează aproape 10%, iar segmentul 30–34 de ani însumează 8,1%. Chiar și categoria 25–29 de ani rămâne consistentă, cu 7,4%, iar 20–24 de ani cu 6,6%. În total, aproape un sfert dintre românii care au emigrat în 2024 aveau sub 35 de ani, însă tendința dominantă este extinderea fenomenului către maturitatea profesională, a amintit oficialul INS.
Continuarea pe Ziare.com
