Statul rescrie din temelii legea retrocedărilor. Cum se schimbă în sfârșit calculele pentru despăgubiri și ce trebuie să știe românii cu dosare rămase în așteptare 

Pe ordinea de zi a dezbaterilor din Camera Deputaților pe data de 17 noiembrie s-a aflat, printre altele, Proiectul de Lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2025 pentru modificarea şi completarea legii privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Dacă noul cadru legal trece prin circuitul organic până la intrarea sa în vigoare în forma în care se află în prezent, România va avea în sfârșit o sumă de criterii de lucru care ar putea debloca dosare de retrocedare ce adună praf în tribunale de mai mult timp dar Statul a rămas pur și simplu fără spatele legislativ pentru a lămuri spețele în cauză.

Ads

Noul cadru legal vine după un cumul de presiuni juridice de la decizia Curții care a declarat neconstituțională sintagma privind evaluarea imobilelor „în considerarea caracteristicilor tehnice la data preluării”, până la Hotărârea CEDO din 7 ianuarie 2025, în cauza Văleanu și alții contra României, care a reținut explicit că evaluarea după criterii istorice „ar putea face ca valoarea despăgubirii să nu mai fie legată în mod rezonabil de valoarea actuală a proprietății”. Practic, în expunerea de motive a noii Ordonanțe de Urgență, Guvernul admite concret că decizia CCR a lăsat statul fără un cadru funcțional de evaluare a imobilelor, adică tocmai că lipsa unor criterii legale de evaluare a blocat sute de dosare aflate în stadiul final.

Ce pârghii legale sunt rescrise major în noul proiect de ordonanță

OUG nr. 38/2025 impune, pe scurt, cadrul prin care urmează să se efectueze evaluarea imobilelor și calculul despăgubirilor, introduce și reglementează așa-numitul „spor de valoare”, prin care se poate decide dacă un imobil se restituie sau nu, dar și mecanismul de plată a despăgubirilor, extins la 7 ani, dar cu plata într-o singură tranșă de 40%. În plus, pentru cumpărătorii de puncte, ordonanța introduce în sfârșit un regim clar, menită să împiedice subevaluările și arbitrarul administrativ.

Până acum, vechiul sistem, declarat neconstituțional, obliga evaluatorii să țină cont de caracteristicile tehnice ale imobilului la data confiscării, care, istoric, a avut loc în jurul anilor ’50-’60, ceea ce făcea ca prețul rezultat să fie substanțial diferit de valoarea de piață din prezent. În noul cadru legal, astfel, se stipulează că evaluarea imobilelor se va face prin aplicarea grilei notariale valabile pentru anul precedent emiterii deciziei, prin raportare la zona și categoria de imobil. Practic, pentru prima dată în istoria legislației de profil, legea impune un standard național, predictibil și legat direct de piață, iar diferențierea se va putea face cu ajutorul anexei tehnice alăturate textului legii care acoperă situațiile reale ale imobilelor din România.

De pildă, pentru locuințe construite înainte de 1977, se aplică coeficientul de corecție 0,7, pentru case din materiale fără proces chimic/termic (chirpici, lemn), coeficientul este 0,5, pentru clădiri comerciale, valoarea pleacă de la grila pentru case în stare bună, cu un coeficient 1,2, pentru terenuri „curți construcții”, se pornește de la valoarea maximă din grila notarială, iar pentru suprafețe mai mari de 5.000 mp, coeficientul este 0,5, iar peste 10.000 mp, 0,2. Mai concret, urmând aceste reguli, două case identice ca suprafață pot primi despăgubiri diferite în funcție de finisaje, vechime, structura materialelor, suprafața anexelor sau destinația spațiilor, diferențiere care nu putea fi făcută în sistemul vechi.

Guvernul instituie și noțiunea de spor de valoare, ceea ce înseamnă mai exact diferența dintre valoarea imobilului la momentul confiscării și valoarea lui actuală, stabilită prin regulile de mai sus. Potrivit proiectului de lege, „sporul de valoare se preia cu plată, numai dacă acesta nu depășește 50%. În caz contrar, nu se va dispune restituirea în natură, considerându-se imobil nou în raport cu cel preluat.”

Mai concret, aplicarea acestui spor de valoare face astfel încât, de pildă, un teren confiscat în 1950 care este evaluat la echivalentul actual a 50.000 lei, iar astăzi valorează 120.000 lei, face ca sporul de valoare să fie de 70.000 lei. În acest exemplu, 70.000 reprezintă 140% din valoarea veche, iar restituirea în natură devine imposibilă, foștii proprietari putând fi doar despăgubiri în puncte. În schimb, în cazul în care valoarea veche era 60.000 lei și cea actuală este 90.000 lei, sporul este 30.000 lei, adică 50% exact, iar imobilul poate fi restituit în natură, dar fostul proprietar trebuie să plătească statului sporul.

Astfel, noua regulă elimină situațiile în care proprietarul recăpăta un teren intravilan urbanizat complet între timp, cu valoare exponențial crescută prin investiții publice.

Plata despăgubirilor, extinsă la 7 ani, în tranșe egale, cu indexare doar pentru ultimele două. Sancțiuni dure pentru primăriile care nu deblochează informațiile despre imobile, necesare dosarelor de retrocedare

Continuarea pe Ziare.com