STIRI DE ULTIMA ORA
Acasă » EVENIMENT » Străinii, uluiți de schimbarea orașelor României: „Îmi păreau triste şi dărăpănate, acum sunt colorate, curate şi pline de viaţă”
pmp

Străinii, uluiți de schimbarea orașelor României: „Îmi păreau triste şi dărăpănate, acum sunt colorate, curate şi pline de viaţă”

Proiectele europene au contribuit substanțial la modernizarea orașelor din România, iar unele localități muncitorești care păreau condamnate la declin în anii ‘90 și-au schimbat complet înfățișarea. Imaginile comparative cu schimbările acestora stârnesc uimire pe rețelele sociale.

Ads.

Investițiile publice finanțate din fonduri europene au adus în ultimul deceniu transformări importante în modul în care se înfățișează fostele orașe muncitorești din România.

În Hunedoara, unul dintre cele mai reprezentative orașe pentru metalurgia din România, închiderea celor mai multe secții ale combinatului siderurgic a însemnat în anii ‘90 și 2000 pierderea a aproape 20.000 de locuri de muncă din industrie și un declin economic accentuat.

Hunedoara, printre orașele care au profitat de fondurile UE

Administrația locală și statul român nu au putut aloca fonduri suficiente pentru a revitaliza orașul din vestul României, însă în ultimul deceniu, acest lucru a fost posibil cu ajutorul fondurilor europene.

Cele mai vizibile schimbări realizate prin investițiile finanțate cu fonduri europene au urmat reabilitării Castelului Corvinilor (video), a Centrului istoric al municipiului, a malurilor râului Cerna și a unor clădiri de epocă reprezentative pentru istoria municipiului. În anii ‘90, orașul și castelul se înfățișau călătorilor într-un decor apăsat de praful și fumul răspândite de combinat, își amintea fotograful neo-zeelandez Peter de Graaf, care le vizitase. „La începutul anilor ’90 siderurgia era deja în declin – tehnologia sa învechită s-a dovedit a nu se potrivi unei economii de piaţă – dar era încă imensă, poluantă şi, într-o fel îngrozitor, uimitoare. Castelul era înconjurat pe trei laturi de halele combinatului, de turnuri de beton de răcire, de cuptoare şi rânduri de coşuri de fum falnice care aruncau fum usturător, maroniu-roşcat. Culoarea era dată de dioxidul de azot, un gaz toxic care formează acid nitric la contactul cu ploaia. Pe măsură ce fumul se răspândea, cerul devenea roz ca şi cum ar fi întotdeauna apusul soarelui. De-a lungul celei de-a patra laturi a castelului, o un funicular zgomotos transporta coşuri uriaşe de minereu de fier direct în cuptoare, de la o mină îndepărtată. A fost ca şi când am cădea într-un fel de coşmar industrial distopic sau în decorul unui film post-apocaliptic”, scria Peter de Graaf, pe blogul său, ramblings.nz.

El își amintea că o uzină siderurgică se oprise deja când s-a întors la Hunedoara în 1997, alta a fost închisă în 1999, conform ştirilor din acea vreme, împreună cu furnalele din fontă. Au urmat opriri suplimentare în 2003 şi ceea ce a rămas din fabricile siderurgice a fost privatizat în 2004, forţa de muncă a scăzut de la 20.000 în 1993 la 800 în 2011.

Citește continuarea pe Adevărul.ro

About Redacția

Lasă un răspuns

x

Vezi și

Cât ne costă munca la negru. România rămâne în fruntea UE, iar nota de plată nu se oprește la taxele neîncasate

Munca la negru este, prin definiție, greu de măsurat. Nu apare integral în registre, declarații ...