SĂRBĂTOARE MARE astăzi. Tradiții și superstiții de Sfântul Ioan. Ce să NU faci astăzi

Sfântul Ioan Botezătorul se sărbătorește în fiecare an pe data de 7 ianuarie, sărbătoarea fiind cunoscut și sub denumirea simplă de Sfântul Ion. Cu această ocazie, tradiția populară consideră că s-au încheiat în mod oficial sărbătorile de iarnă începute de Sfântului Nicolae, pe data de 6 decembrie.

Sfântul Ion este precedat de Bobotează, o sărbătoare extrem de importantă care simbolizează botezul Domnului Iisus Hristos.

Traditii legate de Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul

Traditia spune ca, pe 7 ianuarie, nu se consuma vin rosu, acesta amintind de martirajul SFANTULUI IOAN. In popor se spune ca SFANTUL IOAN este protectorul pruncilor. Se spune că cine nu este vesel in aceasta zi, va fi trist tot restul anului.

Un obicei vechi spune ca, de SFANTUL IOAN, trebuie sa ne stropim cu aghiasma pe fata, pentru a fi feriti de boli tot anul. O alta vorba din batrani spune ca dupa aceasta sarbatoarea se boteaza gerul, adica frigul se mai inmoaie si incepe sa se faca mai cald.

Tradiții și obiceiuri de Sfântul Ion

Se crede că în ziua se Sfântul Ion este bine să te speli pe față cu agheasmă luată de la Bobotează, denumită și agheasmă mare, pentru a fi ferit tot anul de boli și necazuri.

Tradiția spune ca de Sfântul Ion să zâmbim mai mult ca niciodată, deoarece persoanele care sunt triste în ziua de Sfântul Ion atrag ghinion și nu vor fi fericite nici în restul anului.

Sfântul Ioan Botezătorul este ocrotitorul pruncilor și credința străveche spune că femeile care-și doresc să devină mame trebuie să se roage la Sfântul Ion pentru a naște copii sănătoși.

Începând cu Sfântul Ion se spune că femeile își reiau muncile, această zi de 7 ianuarie reprezentând, în tradiția populară Ziua Furcii.

Tot de Sfântul Ion au loc trei tradiții respectate cu strictețe chiar și în ziua de azi: Iordănitul, Iordăneala și Vergelul. Iordănitul, cunoscut și sub denumirea de Torontoi sau Țonțoroi, presupunea ca femeile măritate să ia pe sus bărbații sau fetele tinere și să le ducă la râu pentru a le stropi cu apă, iar apoi se strâng la cineva acasă și se ospătează și dansează până dimineața.

Iordăneala, pe de altă parte, presupune ca bărbații să ia agheasmă de la preot și să stropească pe toți cei care le ies în cale, făcându-le urări, iar în schimb aceștia să le ofere o sumă de bani.

Vergelul este un obicei plăcut tuturor, cunoscut și sub denumirea de Spargerea Crăciunului, și presupune un ospăț care are rolul să spargă, să încheie perioada sărbătorilor de iarnă. Datina cere ca fetele nemăritate să pregătească bucate, iar holteii să se ocupe de muzică și să se strângă să petreacă.

Legende despre Sf. Ioan Botezatorul

In popor exista numeroase legende despre SFANTUL IOAN BOTEZATORUL. O asemenea legenda il infatiseaza pe Sfantul Ioan ca pe un singuratic care se refugiaza intr-o padure pentru reculegere si rascumpararea pacatelor. De aici pleaca uneori, cu crucea in mana, in lume. Asa s-a intalnit cu Iisus.
Intr-o alta legenda, Dumnezeu il indrageste nespus datorita modului extrem de simplu in care-si facea rugaciunea si tocmai de aceea il alege sa-i boteze fiul.

In zonele de sud ale Romaniei se crede ca SFANTUL IOAN BOTEZATORUL este unul dintre sfintii cei mai apropiati de Dumnezeu, in timp ce bucovinenii il considera – alaturi de Sfantul Neculai – patronul pruncilor, cel ce are grija ca acestia sa nu moara nebotezati.