Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
15 foşti parlamentari ieşeni vor să-şi păstreze pensiile speciale de care au beneficiat până în luna martie. Cu ce argumente vin în faţa judecătorilor.
Foşti parlamentari ieşeni luptă în instanţă pentru pensiile speciale desfiinţate la sfârşitul lunii februarie de colegii mai tineri, aflaţi în funcţie. Pentru un scop comun, 15 foşti senatori şi deputaţi au depus la Tribunal o acţiune comună prin care cer anularea ordinelor de încetare la plată a indemnizaţiei pentru limită de vârstă şi repunerea lor în plată.
E una dintre rarele ocazii în care parlamentarii trec peste diferenţele doctrinare şi se unesc, pe listă regăsindu-se foşti reprezentanţi ai Iaşului din partea PRM, PSD, PD, PNL, Uniunii Elene, ba chiar şi un fost deputat independent. Unii sunt cunoscuţi publicului larg, alţii au deschis gura în Parlament doar la depunerea jurământului.
Lista nu-i cuprinde pe toţi foştii parlamentari ieşiţi la pensie. Unii au acceptat fără probleme desfiiinţarea pensiei speciale, deşi poate ar fi meritat-o pentru activitatea din Parlament, mulţumindu-se cu cea rezultată din contribuţii, ca orice alt cetăţean.
Parlamentul a adoptat pe 17 februarie, în şedinţă comună, propunerea PSD de desfiinţare a pensiilor speciale pentru foştii deputaţi şi senatori. Proiectul adoptat presupunea, simplu, abrogarea a două articole din Legea 96/2006, cea a statutului deputaţilor şi senatorilor. Nu au existat voturi împotriva iniţiativei PSD.
Nu au atacat legea, ci ordinele de încetare a plăţilor
Între 2 şi 10 martie, secretarilor generali ai Camerei Deputaţilor şi Senatului le-au înţepenit degetele pe stilouri semnând ordine de încetare la plată a „indemnizaţiei pentru limită de vârstă”, cum era denumită oficial pensia specială primită de foştii parlamentari.
De îndată ce pensiile nu au mai intrat în conturi, majoritatea beneficiarilor au început să se agite. La mijlocul lunii trecute, la tribunalele din toată ţara au fost depuse plângerile foştilor parlamentari, care reclamau ilegalitatea desfiinţării pensiilor. La Iaşi, acţiunea are 15 semnatari.
Nu a fost atacată însă legea în sine, ci ordinele individuale de încetare a plăţii.
Argumentaţia juridică este amplă, dar poate fi rezumată în ideea că pensia specială ar avea „un caracter mixt (subtitutiv şi compensatoriu), pe de o parte în considerarea încetării veniturilor salariale ca urmare a ocupării unei funcţii de demnitate publică, iar pe de altă parte, în considerarea numeroaselor restricţii şi incompatibilităţi impuse pe perioada mandatului”, după cum au menţionat foştii parlamentari în acţiunea lor.
Argumentul este discutabil, pentru că în orice meserie există limitări, riscuri şi interdicţii, care sunt asumate implicit de angajat de la bun început.
Niciun parlamentar nu a fost obligat să candideze, iar indemnizaţia cuprinsă anul trecut între 11.000 şi 14.000 de lei poate fi considerată îndestulătoare pentru a compensa restricţiile. Iar legislaţia în domeniul pensiilor permite doritorilor să contribuie la un fond de pensii privat, care să le garanteze o pensie suplimentară la bătrâneţe.
În aprecierea celor 15 semnatari ai acţiunii înaintate la Tribunal, secretariatele generale ale Camerei Deputaţilor şi Senatului nu aveau dreptul să emită ordine de încetare a plăţii pensiilor deoarece niciuna dintre cele două camere ale Parlamentului nu a adoptat vreun act normativ în acest sens.
Deci, secretariatele şi-au depăşit atribuţiile. În plus, normele metodologice adoptate în cazul pensiilor de serviciu ale parlamentarilor prevăd încetarea plăţii acestora doar în cazul decesului sau al condamnării definitive pentru o faptă de corupţie comisă în timpul mandatului.
Se invocă CEDO şi Curtea Constituţională
Un alt argument adus de foştii parlamentari este jurisprudenţa europeană, care consideră pensia ca un drept patrimonial, ce nu poate fi încălcat, în conformitate cu Protocolul nr. 1 la Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului.
„În cazul în care suspendarea sau diminuarea pensiei nu a fost cauzată de modificări ale situaţiei reclamantului, ci de modificări ale legii sau punerii sale în aplicare; acest fapt poate conduce la o ingerinţă în drepturile prevăzute de articolul 1 din Protocolul 1”, se menţionează în decizia CEDO din cazul Bélané Nagy împotriva Ungariei, citată în dosar.
Caracterul compensatoriu al pensiei speciale pentru parlamentari este susţinut, în opinia celor 15, şi de Decizia 20/2020 a Curţii Constituţionale, luată în cazul pensiei de serviciu pentru magistraţi şi cadrele militare.
„Instituirea pensiei de serviciu nu reprezintă un privilegiu, ci este justificată în mod obiectiv, ea constituind o compensaţie parţială a inconvenientelor ce rezultă din rigoarea statutelor speciale cărora trebuie să li se supună militarii şi magistraţii”, au spus magistraţii CCR în februarie anul trecut.
Să se aplice la parlamentarii în funcţie
În plus, desfiinţarea pensiilor speciale doar în ce-i priveşte pe foştii parlamentari ar fi discriminatorie faţă de alte categorii de demnitari publici, cum sunt primarii, viceprimarii, preşedinţii de consilii judeţene, vicepreşedinţii acestora sau chiar foştii preşedinţi ai României.
De asemenea, s-ar încălca principiul neretroactivităţii legii civile, conform căruia „dispoziţiile legii noi se aplică situaţiilor juridice născute după intrarea sa în vigoare”. Deci, desfiinţarea pensiilor speciale ar fi aplicabilă doar pentru viitorii parlamentari ieşiţi la pensie, nu şi pentru cei 15.
„Opţiunea unui stat în sensul suprimării unui drept social se plasează în marja proprie de apreciere a statului respectiv doar atât timp cât eliminarea respectivului venit vizează toate categoriile de pensii de serviciu şi de pensii militare, astfel încât persoanelor aflate în aceeaşi situaţie juridică să li se aplice acelaşi tratament juridic”, au concluzionat foştii parlamentari.
Solcanu: „Dacă e justiţie, să o facem pentru toţi, nu selectiv”
Reporterii „Ziarului de Iaşi” au încercat să ia legătura cu foştii parlamentari care s-au adresat instanţei, fără prea mult succes. Fostul deputat PRM şi PSD Anghel Stanciu a refuzat orice dialog.
Fostul senator PSD Victorel Lupu a precizat că nu dă declaraţii pe acest subiect până nu se clarifică situaţia în justiţie. Mai dispus dialogului s-a arătat fostul lider al filialei judeţene a PSD şi senator, profesorul Ion Solcanu. Acesta a apreciat legea adoptată chiar la propunerea colegilor săi de partid drept un demers populist.
„A fost doar un act de propagandă de prost gust, politicianist şi populist. Pensiile foştilor parlamentari sunt încasate de câteva sute de oameni. Există astfel de pensii pentru sute de mii de oameni din alte categorii, cum sunt magistraţii sau militarii. Dacă e justiţie, să o facem pentru toţi, nu selectiv. Să nu uităm că actuala putere s-a angajat să anuleze toate pensiile speciale. Aşteptăm explicaţii pentru faptul că acest lucru nu a fost încă făcut. Să se aplice acelaşi principiu pentru toată lumea şi pe cuvântul meu că îmi retrag acţiunea”, a declarat Solcanu.
Vasile Lupu: „Pensia specială era clar un privilegiu”
Fost deputat PNŢ-CD timp de două mandate, avocatul Vasile Lupu a beneficiat şi el de pensie specială, dar nu se află printre cei care au contestat ordinele de încetare a plăţii.
„Pensia specială era clar un privilegiu. Eu unul, nici nu m-am folosit de ea. Din banii aceia am ajutat săraci, orfani, bătrâni. S-a considerat că nu trebuie să o mai primesc, foarte bine. Îmi ajunge pensia profesională. Nu am atacat ordinul de încetare a plăţii, dar nu-i condamn pe cei care o fac”, a spus Lupu.
Şi acesta consideră demersul legal ca fiind doar o acţiune populistă, care lasă nerezolvată problema pensiilor speciale mult mai mari şi destinate mult mai multor beneficiari de alte categorii.
„Eu ştiu că 8 ani nu am avut concediu. Legea 169/1997 este legea mea. Legea 1/2000, în baza căreia sute de mii de familii şi-au primit pământul înapoi este redactată complet de mine. Am condus colectivul de redactare a Legii 247/2005, privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei. Pot spune că am făcut ceva. Dar este strigător la cer ca un jurist de mâna a 7-a, precum Valer Dorneanu, să încaseze de 70 de ori pensia unui parlamentar sau un procuror mediocru să primească o pensie de 3-4 ori mai mare decât cea a unui parlamentar. Ei sunt lăsaţi în pace. Eu luptam pentru drepturile oamenilor, magistraţii împiedicau în instanţă, prin toate mijloacele, restituirea proprietăţilor. Dar ei iau pensii speciale. Consider că statul ori anulează toate pensiile speciale, ori parlamentarii sunt îndreptăţiţi să ceară revenirea la această reglementare. Aştept o soluţie echitabilă pentru toată lumea”, a încheiat Lupu.
Citește mi multe pe Ziaruldeiași.ro
