4.500 de posturi în plus în administrația publică, în anul austerității. Guvernul face artificii ca să păstreze oameni în funcții și să pară că reduce cheltuielile 

Dezastrul bugetar al anului 2024, care a culminat cu un deficit de 8,6% din PIB și o distanțare din ce în ce mai mare de la angajamentele luate de țara noastră față de Bruxelles, a dus controversata Ordonanță „Trenuleț” care, printre alte măsuri fiscale radicale și taxe noi, promitea scăderea drastică a aparatului bugetar, reorganizarea și desființarea a numeroase segmente ale instituțiilor finanțate de Guvern. Obiectivul era înscrierea în ținta de deficit de 7% pentru 2025.

Ads.

La trei luni de la începutul anului însă, numărul angajaților la Stat a crescut deja cu peste 4.500 față de efectivele de anul trecut. În ciuda unor reduceri punctuale de posturi, cele mai multe fie la nivel local, fie scriptic, din servicii unde deja nu lucra nimeni, Guvernul continuă să își mărească numărul de salariați, iar excepțiile tind mai degrabă să devină regulă, cu atât mai mult înaintea unor noi alegeri prezidențiale care pun o lupă și mai focalizată decât era deja pe activitatea Executivului.

Ordonanța austerității și socoteala din târg: Cum arată bilanțul primelor trei luni ale anului

La sfârșitul anului trecut, Guvernul a adoptat în grabă Ordonanța de Urgență nr. 156/2024, botezată rapid de presă „Ordonanța Trenuleț”, cu promisiunea unei austerități administrative care să frâneze creșterea aparatului bugetar. Discursul oficial apărea în fața oamenilor cu promisiuni sobre de reducere a cheltuielilor publice, mesajul fiind că instituțiile publice urmau să fie, în sfârșit, ținute sub control. La doar câteva luni distanță, însă, datele oficiale contrazic flagrant retorica guvernamentală. „„Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanţă şi evaluări. Angajările la stat vor fi îngheţate în anul 2025 şi vom trece rapid la desfiinţarea şi comasarea de instituţii şi agenţii publice”, declara în decembrie Marcel Ciolacu, adăugând că în 2025 nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor și că măsurile de reducere a aparatului de Stat vor face „dreptate pentru milioane de oameni”.

Ba mai mult, acesta declara atunci că „un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea ratingului de ţară, alungarea investitorilor şi împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente şi şomaj pentru foarte mulţi români”.

În acest context a fost publicat recent de către Ministerul Finanțelor numărul posturilor ocupate în instituțiile și autoritățile publice din România, care era în februarie 2025 de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu sfârșitul anului trecut. Analiza datelor arată că majoritatea posturilor suplimentare au fost ocupate în administrația publică centrală, unde aparatul bugetar a crescut cu aproape trei mii de persoane în doar două luni (+2.936). Cele mai multe angajări noi au avut loc la Ministerul Apărării Naționale, unde numărul de posturi ocupate a crescut cu 1.902 față de decembrie 2024, ajungând astfel la 80.746 angajați. Deși Executivul ar putea justifica amploarea recrutărilor prin contextul geopolitic regional tensionat, alte majorări ale personalului din administrație sunt mai greu de explicat în aceeași notă.

Continuarea pe Ziare.com