Bătaie de joc la adresa bolnavilor. Guvernul a mai pus 6 lei la plafonul pentru rețete compensate. Cum sunt cheltuiți cei 10% impuși pensionarilor. la CASS?

Guvernul a mai adăugat 6 lei la plafonul pentru rețete compensate, majorându-l de la 330 la 336 de lei pe lună. Inițiativa a venit ca urmare a creșterii TVA pentru medicamente de la 9% la 11%.

Ads

Guvernul a mai pus 6 lei la plafonul pentru rețete compensate

Guvernul Bolojan a mai pus 6 lei în plus la plafonul pentru medicamentele achiziționate cu rețete compensate. În accest sens a fost adoptat un act normativ care majorează acest plafon de la 330 de lei la 336 de lei, în condițiile majorărilor de TVA, a accizelor și a creșterii prețului la energie electrică.

Din luna august, vârstnicii cu pensii mai mari de 3.000 de lei, dar și mamele aflate în concediu de creștere a copilului sunt impozitate cu 10% în plus pentru CASS. Într-o totală lipsă de transparență, Ministerul Sănătății, condus de Alexandru Rogobete, nu a explicat ce e întâmplă cu acești bani. Cu atât mai mult cu cât calitatea serviciilor medicale nu s-a îmbunătățit.

Guvernul a decis să majoreze limita valorică pentru prescripții medicale, la care au dreptul persoanele asigurare, proporțional cu TVA, la medicamente.

„Astfel, limita lunară de 330 de lei se majorează la 336 lei, decizie ce contribuie la menținerea accesului la medicamente compensate în sistemul asigurărilor sociale de sănătate, fără costuri suplimentare, în condiții similare celor de până la 1 august 2025, data la care a fost majorată cota de TVA pentru medicamentele de uz uman de la 9% la 11%”, se arată într-o comunicare pe pagina Executivului.

Cine beneficiază de cei 6 lei în plus

Majorarea plafonului pentru rețetele compensate se adresează pensionarilor care au venituri de până la 2.020 de lei pe lună. De asemenea, beneficiază de rețete compensate și persoanele care suferă de boli cronice.

Aceste categorii de persoane vor beneficia de medicamente la prețuril compensate dacă valoarea rețetelor pe care le primesc este mai mică de 336 de lei pe lună, comparativ cu 330 de lei, cât este în prezent.

Guvernul a impus CASS pensionarilor și mămicilor

Din august 2025, pensiile mai mari de 3.000 lei sunt taxate cu contribuții la sănătate de 10%. Taxa se aplică pentru sumele care depășesc plafonul de 3.000 lei. În plus, tot cu 10% sunt taxare și mamele aflate în concediu de creștere a copilului.

De asemenea, Ministerul Sănătății condus de Alexandru Rogobete a eliminat coasigurarea prin care persoanele fără venituri beneficiau de servicii medicale din sistemul public de stat. Coasigurarea permitea soților sau părinților fără venituri, aflați în întreținerea unor salariați care plătesc contribuții de asigurări de sănătate (CASS) să beneficieze de servicii medicale.

În caz de îmbolnăvire, românii care nu contribuie la CASS vor trebui să-și plătească pentru a beneficia de servicii medicale. Or, de această prevedere beneficiau, în special, românii fără venituri sau care, din cauza mediului socio-economic, sunt obligați să lucreze „la negru”. În aceste condiții, mulți vor renunța la îngrijirea medicală pentru că nu vor avea bani să-și achite nici contribuțiile și nici contravaloarea serviciilor.

Pe de altă parte, sumele colectate din taxarea pensionarilor și a mămicilor sunt cheltuite într-o totală lipsă de transparență. Referirile la aceste cheltuieli sunt prezentate, în comunicările CNAS într-o formă încifrată, greu de înțeles astfel încât nimeni să nu-și dea seama unde se duc banii în realitate.

Reforma sistemului de sănătate, obligatorie

La începutul mandatului, ministru Rogobete recunoștea că spitalele și clinicile de stat cheltuie sume uriașe pe servicii și produse fără legătură cu pacientul. Deși oamenii sunt obligați să contribuie la sănătate, nu primesc aproape nimic în schimb.

Este nevoie ca Ministerul Sănătății să inițieze o reformă a sistemului de asigurări de pentru a-l centra pe nevoile pacienților. Așa cum este conceput, sistemul public de sănătate este centrat pe nevoile statului. Sumele colectate sunt cheltuite într-0 mică măsură în interesul pacienților.

Asiguratul are dreptul la analize, investigații și consultații în orice clinică, de stat sau privată, indiferent de zi sau oră. Accesul nu trebuie condiționat de cheltuirea plafonului lunar alocat sau de liste de așteptare, cum se întâmplă acum.

Or, Alexandru Rogobete nu pare a avea în plan un astfel de proiect, deși este în atribuțiile sale. Este mai preocupat să facă pe agentul constatator, la televizor, prezentând neregulile din sistemul spitalicesc.

CASS, o poliță RCA încheiată cu un asigurător falimentar

Șeful Casei Naționale de Asigurări de Sănătate, Horațiu Moldovan, compara sistemul public de asigurări de sănătate cu o poliță RCA.

„Eu cred că cel mai bine se explică prin a compara cu un RCA la mașină. În momentul în care folosești mașina trebuie să plătești RCA-ul. În momentul în care ai nevoie de servicii de sănătate trebuie să plătești această contribuție. Desigur, există falsă teză, probabil indusă în opinia publică, într-o parte a opiniei publice, că da, am plătit toată viața, contribuie această teză, dați-mi voie, cu tot respectul, să vă spun că este denaturată, pentru că acea plată pe care a făcut-o persoana aflată în câmpul muncii este CAS, nu CASS, adică contribuția pentru pensie 25% care îți asigură pensia după ce te retragi din activitate. În același timp plătești și acea contribuție de 10% CASS care îți oferă asigurarea de sănătate”, spunea Horațiu Moldovan, conform Digi 24.

O persoană are dreptul al servicii medicale doar câtă vreme plătește CASS, ne transmite șeful CNAS. Un angajat care a contribuit 20 de ani, pierde toate contribuțiile dacă este concediat. El trebuie să reia plățile în cel mult șase luni ca să aibă acces la medici. Aceasta, chiar dacă, pe parcursul celor 20 de ani, nu a beneficiat de serviciile ce i se cuveneau. Chiar când reia plățile trebuie să aștepte încă șase luni pentru a beneficia de servicii medicale.

Având în vedere problemele sistemul de sănătate, CASS este o poliță RCA încheiată cu o firmă de asigurări falimentară. Un fel de City Insurance sau Euroins, care nu-și onorează angajamentele și nu plătește despăgubiri. Spre deosebire de piața asigurărilor, unde nemulțumiții pot schimba asigurătorul, în cazul sistemului public de sănătate, nu este posibil. Contribuabilul este obligat să cotizeze, mai departe, la asigurătorul falimentar.

Sursa: B1.ro