Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
După revenirea de la Bruxelles, Laura Codruța Kovesi a fost citată din nou de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție în calitate de suspect, pentru data de 7 martie 2019, în dosarul privind aducerea în România a fostului director al FNI, Nicolae Popa, în cursul lunii aprilie 2011. Kovesi este acuzată în acest dosar de infracțiunile de abuz în serviciu, luare de mită și mărturie mincinoasă. Cererile de recuzare formulate împotriva procurorului de caz, Adina Florea, și a procurorului șef de secție, Gheorghe Stan, i-au fost respinse, astfel că în data de 7 martie îi vor fi aduse la cunoștință acuzațiile și probele pe care se întemeiază, după care are dreptul să dea o declarație cu privire la învinuirile ce i se aduc sau să invoce dreptul la tăcere.
Acuzații sustenabile
Cu ocazia audierii sale în Comisiile LIBE și CONT din Parlamentul European, Laura Codrua Kovesi a bagatelizat acuzațiile care i se aduc afirmând că acestea vizează extrădarea unei persoane din altă țară. În realitate însă toate cele trei acuzații sunt plauzibile, sustenabile. Acuzația de abuz în serviciu este plauzibilă în condițiile în care procurorul general al României, funcție pe care o deținea Kovesi în perioada respectivă, și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu aveau nicio atribuție în materie de extrădare, competența în acest sens revenind Ministerului Justiției și Inspectoratului General al Poliției, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională.
Acuzația de luare de mită este sustenabilă în condițiile în care Sebastian Ghiță avea în perioada respectivă statutul de inculpat într-un dosar destul de mediatizat, Tracia-Asesoft, în care a fost trimis în judecată în 2002 pentru fals în declarații și complicitate la înșelăciune calificată, împreună cu alte opt persoane, într-un dosar de evaziune fiscală cu produse petroliere, cu un prejudiciu de 20 miliarde lei vechi. Ghiță susține în plângerea sa că, în schimbul sumei achitate, Kovesi i-ar fi promis că va interveni în vederea soluționării favorabile a dosarelor sale penale, inclusiv a dosarului Tracia-Asesoft. Cert este că Ghiță a beneficiat ulterior de soluții favorabile în acest dosar, având în vedere că a fost achitat de instanța de fond în noiembrie 2011, iar în martie 2016, după 14 ani de la sesizarea instanței, a fost pronunțată o soluție definitivă de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii prescripției răspunderii penale.
Acuzația de mărturie mincinoasă este cea mai sustenabilă în condițiile în care Kovesi a declarat că ar fi avut doar relații instituționale cu Sebastian Ghiță, dar acesta a prezentat fotografii și un film din care rezultă că fosta șefă a Parchetului General și a DNA a fost prezentă la petreceri la vila și în crama sa.
Secretomania de la Interne
Între timp au apărut date care nu numai că atestă faptul că aducerea în țară a lui Nicolae Popa a fost o operațiune nelegală, dar lărgește cercul suspecților și confirmă versiunea unei operațiuni speciale comandate de președintele Traian Băsescu și coordonate de șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea. Chestorul Liviu Popa, șeful Inspectoratului General al Poliției din perioada respectivă, a declarat recent că a aflat din presă despre această operațiune și că nu a înțeles de ce a fost nevoie de o cursă privată în condițiile în care infractori mult mai periculoși decât Nicolae Popa au fost aduși în țară cu avioane de linie, mai ales că polițiștii care l-au adus din Indonezia au plecat spre Jakarta cu o cursă de linie. Chestorul Popa a dezvăluit că nu a semnat pentru plata acestei curse în calitate de șef al Poliției Române, cum ar fi fost normal și legal, aflând ulterior că de acest aspect s-a ocupat locțiitorul său pe linie financiară și logistică, comisarul șef, ulterior chestor, Alexandru Tanco.
Chestorul Popa a ținut să precizeze că această operațiune s-a făcut într-un mare secret față de el și că totul s-a organizat la nivel de minister, astfel că cele mai multe detalii despre operațiune le pot da cei care se aflau la conducerea Ministerului de Interne. Fiind întrebat dacă ministrul de interne de atunci, Traian Igaș, a fost implicat, Popa a spus că nu crede că a fost implicat în așa ceva, dar cu siguranță a fost implicat secretarul de stat care răspundea de Poliție.
Implicarea arădenilor lui Băsescu
În perioada respectivă, secretarul de stat din Ministerul de Interne care răspundea de Poliție era chestorul Ioan Dascălu, care era șeful Departamentului de Ordine Publică și primul adjunct al ministrului de interne. Ministrul de interne Traian Igaș, secretarul de stat Ioan Dascălu și locțiitorul șefului Poliției Române, Alexandru Tanco, au un numitor comun: erau din județul Arad și au fost promovați în aceste funcții cu sprijinul a doi politicieni democrat-liberali apropiați președintelui Traian Băsescu, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, căruia Băsescu i-a fost naș de căsătorie, și socrul acestuia, Gheorghe Seculici, fost președinte al Consiliului Județean Arad, vicepremier și ministru al Economiei în guvernul Alianței DA PDL-PNL. Mai multe pe Cotidianul.ro
Cu ocazia audierii sale în Comisiile LIBE și CONT din Parlamentul European, Laura Codrua Kovesi a bagatelizat acuzațiile care i se aduc afirmând că acestea vizează extrădarea unei persoane din altă țară. În realitate însă toate cele trei acuzații sunt plauzibile, sustenabile. Acuzația de abuz în serviciu este plauzibilă în condițiile în care procurorul general al României, funcție pe care o deținea Kovesi în perioada respectivă, și Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție nu aveau nicio atribuție în materie de extrădare, competența în acest sens revenind Ministerului Justiției și Inspectoratului General al Poliției, prin Centrul de Cooperare Polițienească Internațională.
Acuzația de luare de mită este sustenabilă în condițiile în care Sebastian Ghiță avea în perioada respectivă statutul de inculpat într-un dosar destul de mediatizat, Tracia-Asesoft, în care a fost trimis în judecată în 2002 pentru fals în declarații și complicitate la înșelăciune calificată, împreună cu alte opt persoane, într-un dosar de evaziune fiscală cu produse petroliere, cu un prejudiciu de 20 miliarde lei vechi. Ghiță susține în plângerea sa că, în schimbul sumei achitate, Kovesi i-ar fi promis că va interveni în vederea soluționării favorabile a dosarelor sale penale, inclusiv a dosarului Tracia-Asesoft. Cert este că Ghiță a beneficiat ulterior de soluții favorabile în acest dosar, având în vedere că a fost achitat de instanța de fond în noiembrie 2011, iar în martie 2016, după 14 ani de la sesizarea instanței, a fost pronunțată o soluție definitivă de încetare a procesului penal ca urmare a împlinirii prescripției răspunderii penale.
Acuzația de mărturie mincinoasă este cea mai sustenabilă în condițiile în care Kovesi a declarat că ar fi avut doar relații instituționale cu Sebastian Ghiță, dar acesta a prezentat fotografii și un film din care rezultă că fosta șefă a Parchetului General și a DNA a fost prezentă la petreceri la vila și în crama sa.
Secretomania de la Interne
Între timp au apărut date care nu numai că atestă faptul că aducerea în țară a lui Nicolae Popa a fost o operațiune nelegală, dar lărgește cercul suspecților și confirmă versiunea unei operațiuni speciale comandate de președintele Traian Băsescu și coordonate de șeful operativ al SRI, generalul Florian Coldea. Chestorul Liviu Popa, șeful Inspectoratului General al Poliției din perioada respectivă, a declarat recent că a aflat din presă despre această operațiune și că nu a înțeles de ce a fost nevoie de o cursă privată în condițiile în care infractori mult mai periculoși decât Nicolae Popa au fost aduși în țară cu avioane de linie, mai ales că polițiștii care l-au adus din Indonezia au plecat spre Jakarta cu o cursă de linie. Chestorul Popa a dezvăluit că nu a semnat pentru plata acestei curse în calitate de șef al Poliției Române, cum ar fi fost normal și legal, aflând ulterior că de acest aspect s-a ocupat locțiitorul său pe linie financiară și logistică, comisarul șef, ulterior chestor, Alexandru Tanco.
Chestorul Popa a ținut să precizeze că această operațiune s-a făcut într-un mare secret față de el și că totul s-a organizat la nivel de minister, astfel că cele mai multe detalii despre operațiune le pot da cei care se aflau la conducerea Ministerului de Interne. Fiind întrebat dacă ministrul de interne de atunci, Traian Igaș, a fost implicat, Popa a spus că nu crede că a fost implicat în așa ceva, dar cu siguranță a fost implicat secretarul de stat care răspundea de Poliție.
Implicarea arădenilor lui Băsescu
În perioada respectivă, secretarul de stat din Ministerul de Interne care răspundea de Poliție era chestorul Ioan Dascălu, care era șeful Departamentului de Ordine Publică și primul adjunct al ministrului de interne. Ministrul de interne Traian Igaș, secretarul de stat Ioan Dascălu și locțiitorul șefului Poliției Române, Alexandru Tanco, au un numitor comun: erau din județul Arad și au fost promovați în aceste funcții cu sprijinul a doi politicieni democrat-liberali apropiați președintelui Traian Băsescu, primarul Aradului, Gheorghe Falcă, căruia Băsescu i-a fost naș de căsătorie, și socrul acestuia, Gheorghe Seculici, fost președinte al Consiliului Județean Arad, vicepremier și ministru al Economiei în guvernul Alianței DA PDL-PNL. Mai multe pe Cotidianul.ro
