Producătorul rus de energie nucleară, Rosenergoatom, a dezmințit orice incident la cele două centrale pe care le exploatează în zonă. „Nici o anomalie nu a fost înregistrată la centralele nucleare Leningradskaia și Kolskaia”, a declarat un purtător de cuvânt pentru presa rusă.

Emisiile „nu au depășit valorile de control pentru perioada indicată” și „nu a existat nici un incident legat de emanația de radionucleide peste nivelul stabilit”. Potrivit calculelor Institutului olandez pentru Sănătate Publică și Mediu (RIVM) „radionucleidele provin din direcția Rusiei Occidentale”, deși măsurătorile nu permit o localizare mai precisă.

Nucleidele descoperite sunt într-adevăr artificiale, deci de origine umană. Iar compoziția lor „poate indica avarii la un element combustibil dintr-o centrală nucleară”, arată autoritatea olandeză într-un comunicat.

În afara Rusiei, Finlanda și Suedia exploatează și ele reactoare nucleare în zonă, dar nici ele nu au semnalat vreun incident. Țările Baltice nu au nici un reactor activ, Lituania închizându-și unica centrală de origine sovietică în cadrul măsurilor adoptate pentru a intra în UE. În schimb, au fost semnalate probleme de radioactivitate în ultimii ani la centralele electrice convenționale din Letonia. Acestea utilizează lemn din anumite regiuni din Belarus, în răsărit, care au fost contaminate de catastrofa nucleară de la Cernobîl. Operatorul rețelei de încălzire și electricitate din capitala letonă Riga a prezentat scuze în 2018 pentru că a utilizat lemn conținând elemente radioactive.

Iar întreprinderea Rigas Siltums a anunțat pe 17 iunie, într-un comunicat, că a lansat un proiect de cercetare „privind controlul radioactivității din lemne și cenușă”. Însă, potrivit CRIIRAD, un ONG anti-nuclear francez specializat în controlul radioactivității, unii dintre izotopii detectați permit eliminarea acestei piste.

„Detectarea la Helsinki a unor elemente cu perioadă scurtă de înjumătățire, Cesiu 134 (doi ani) și mai ales Ruteniu 103 (treizeci și nouă de zile) ne permit să excludem că ar fi vorba despre arderea de biomasă contaminată de la Cernobîl”, a explicat Bruno Chareyron, inginer de fizică nucleară și director al CRIIRAD.

Sursa: evz.ro