Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
Deși activitatea este intensă, în interiorul șantierului de construcție al extinderii unui liceu din Sickla, o fostă zonă industrială din sudul Stockholmului, care devine parte a „celui mai mare proiect de lemn masiv din lume”, este surprinzător de liniște, potrivit dezvoltatorului imobiliar urban suedez Atrium Ljungberg, transmite The Guardian.
Au mai rămas doar câteva luni până când studenții vor intra în incintă, dar nu se aude niciun zgomot de foraj sau de bătăi în pereții de beton. Mirosul de lemn este inconfundabil, iar semnele acestui material pot fi observate peste tot – de la coloanele și grinzile glulam (lemn laminat lipit) din cadrul clădirii până la plăcile din lemn laminat încrucișat (CLT) din pardoseli, tavane și scări. CLT, realizat prin lipirea unor straturi de lemn rindeluit în panouri, oferă rezistență și rigiditate comparabile cu cele ale betonului, dar este semnificativ mai ușor și mai rapid de construit.
„Este un mediu de lucru fantastic – fără praf de beton, fără probleme cu praful de siliciu. Este curat și liniștit”, a declarat Niklas Häggström, managerul de zonă al proiectului Atrium Ljungberg și responsabil de realizarea întregului proiect Wood City, atunci când ne-am plimbat pe șantier.
În total, 25 de cartiere vor acoperi 25 de hectare. Finalizarea primelor clădiri este programată pentru 2025, iar următoarea fază – care include 2.000 de locuințe – este planificată pentru 2027. Este un proiect enorm, dar cu lemnul Atrium Ljungberg poate construi 1.000 de metri pătrați pe săptămână. Cu betonul, reușește jumătate din această cifră.
Constructorul suedez care vrea să ajungă neutru din punct de vedere climatic până în 2030
În 2022, Atrium Ljungberg și-a stabilit un obiectiv ambițios de a deveni neutru din punct de vedere climatic până în 2030. Doar prin alegerea lemnului ca material structural, compania a declarat că își reduce impactul asupra climei cu aproximativ 40%, o afirmație susținută de cercetătorii de la Universitatea Linköping. Și asta înainte de a lua în considerare sistemele energetice și strategiile de reutilizare. Un obiectiv, de exemplu, este reutilizarea a 20% din materiale în adaptările, renovările și construcțiile noi ale chiriașilor.
Potrivit Angelei Berg, director de domeniu de activitate, trecerea de la beton la lemn nu este doar o schimbare tehnică – este o schimbare de mentalitate. „Aceasta modelează întreaga experiență a orașului: de la materialele de pe fațadă la verdeață, la modul în care oamenii interacționează cu mediul înconjurător. Nu este vorba despre a intra într-o clădire și a vedea lemnul, ci despre a simți diferența peste tot”, a spus ea.
Construirea cu lemn în loc de beton și oțel în 80% din clădirile noi ar compensa jumătate din emisiile din industria construcțiilor din Europa
Dacă și alte companii ar urma exemplul, un studiu a arătat că construirea cu lemn în loc de beton și oțel în 80% din clădirile noi ar contribui la compensarea a jumătate din emisiile din industria construcțiilor din Europa.
Un alt studiu a constatat că clădirile din lemn continuă să fie ecologice – o clădire din lemn cu patru etaje duce la o absorbție netă de 150 de tone de dioxid de carbon. Acest lucru este posibil deoarece lemnul stochează CO2 absorbit de copacii în creștere (analiza ia în considerare energia utilizată în producția de lemn, transport și construcția clădirii).
Deși fiecare clădire va avea un caracter diferit, lemnul va pătrunde în interiorul și exteriorul orașului, a declarat Oskar Norelius, arhitect la White Arkitektur, care a lucrat cu Atrium Ljungberg la acest proiect. „Nu ar trebui să fie ceva ce descoperi doar când intri. Lemnul ar trebui să facă parte din experiența de pe stradă.”
Continuarea stirei pe Antena3.ro
