Bisericile de lemn din zona Făgetului, județul Timiș, reprezintă adevărate bijuterii ale arhitecturii tradiționale românești. Mai puțin cunoscute decât suratele lor din zona Maramureșului, în Banat, în satele din zona Făgetului, s-au păstrat un număr de 16 biserici de lemn. Unele sunt mai vechi de trei secole și jumătate, dar sunt folosite și în prezent de comunități pentru diverse slujbe și evenimente.
“În prezent există 15 biserici de lemn care încă se mențin în picioare, incluzând și biserica de la Topla, care a fost mutată la Muzeul Satului în 1992, dacă nu greșesc. În momentul de față, majoritatea acestor biserici au fost renovate. Ultima restaurare a fost finalizată recent la biserica din Românești, care a fost sfințită pe 26 mai. Cea mai veche biserică de lemn din zonă este cea din Crivina, datând din 1676. Dar un studiu dendrologic recent a indicat că lemnul utilizat în construcție provine din începutul secolului al XVII-lea, confirmând astfel valoarea istorică și culturală a acestei biserici”, povestește Dorin Ioan Covaci, protopopul Făgetului.
Restaurarea bisericilor a devenit o prioritate
Având în vedere vechimea lemnului, întreținere bisericilor este tot mai dificilă. Degradările sunt tot mai dese și vechile lăcașe de cult necesită lucrări de reparații. Restaurarea acestor biserici de lemn implică diverse provocări. Materialul lemnos este foarte perisabil, iar intervențiile trebuie să respecte tehnicile tradiționale.
Protopopul Covaci menționează că, în anii 1950, s-a încercat acoperirea bisericilor cu tablă, dar această soluție a fost abandonată deoarece nu respecta originalitatea construcțiilor și grăbea degradarea lor.
“Reparația bisericilor de lemn nu ar fi posibilă fără sprijinul comunității și al diverselor instituții. Mitropolia Banatului, prin sectorul de patrimoniu, dar și alte organizații și fundații contribuie activ la aceste proiecte. De exemplu, cel mai mare proiect de restaurare se află acum în desfășurare la biserica din Povergina, început în 2015. Acolo biserica a ars și acum este un efort comun al Ordinului Arhitecților din România, Secretariatului de Stat pentru Culte și altor instituții. Interesant este că restauratorii păstrează și folosesc tot ce a mai rămas din biserică. O parte din din iconostas, partea dinspre altar, o lasă așa arsă, o să o tratează cu niște rășini speciale să nu te murdărești, dar dar va rămâne lemnul așa ars se vadă. Au decis să facă asta pentru a arăta parte istoricul bisericii și incendiul prin care a trecut”, spune protopopul.
Restaurarea picturilor interioare este, de asemenea, o parte esențială a procesului. Protopopul Covaci menționează un proiect mai vechi în care s-a utilizat hârtie japoneză pentru a proteja picturile, vechi și ele de sute de ani.
Comunitatea nu a renunțat la biserici
Astăzi, în zona Făgetului se găsesc 16 biserici de lemn, toate cuprinse în lista monumentelor istorice. Şapte dintre ele sunt biserici parohiale, biserici în care se săvârşesc cu regularitate serviciile religioase: Bulza, Coşeviţa, Crivina de Sus, Dubeşti, Groşi, Homojdia şi Poieni.
O parte dintre ele sunt aflate în cimitire şi sunt folosite cu prilejul înmormântărilor şi la sărbătoarea hramului: Jupâneşti, Margina, Povergina, Româneşti şi Zolt. Iar o a treia categorie de biserici de lemn sunt cele în care se slujeşte doar la sărbătoarea hramului: Băteşti şi Curtea.
Interes mare din partea turiștilor
În timp bisericile de lemn au devenit și o atracție turistică importantă. Sute de turiști ajung anual în această zonă și doresc să viziteze bisericile.
„Există un interes tot mai mare pentru tururi ghidate care includ vizite la bisericile de lemn. Tururi oficiale și evenimente precum Banat Brunch ajută la promovarea acestor monumente. Ele sunt tot ce avem noi mai valoros în zona zona noastră, din punct de vedere al patrimoniului și e normal să ne mândrim cu ele”, afirmă protopopul.
Părintele Dorin Ioan Covaci spune că în fiecare sat unde există astfel de biserici, cheia se află la o gospodărie din vecinătate, tocmai pentru a fi accesibilă în cazul vizitelor turistice.
Bisericile de lemn din zona Făgetului sunt mărturii vii ale tradiției și spiritualității românești. Eforturile de restaurare și conservare sunt cruciale pentru a asigura că aceste monumente vor rămâne în picioare și vor continua să inspire generațiile viitoare.