Peste 60% dintre români vor armata obligatorie şi 70% cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită

Un sondaj recent realizat de INSCOP Research arată că starea de spirit a românilor este marcată de îngrijorări atât legate de situația internă, cât și de contextul de securitate din regiune. Majoritatea consideră că România se îndreaptă într-o direcție greșită, principalele probleme indicate fiind corupția și creșterea prețurilor. În același timp, pe fondul războiului din Ucraina, tot mai mulți români susțin măsuri de întărire a apărării, precum reintroducerea serviciului militar obligatoriu și pregătirea populației pentru situații de criză.

Ads

Peste 70% dintre români cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită, arată cel mai recent sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 28 ianuarie – 6 februarie, potrivit Agerpres.

Cine sunt cei mai optimiști români

Referitor la „direcţia ţării”, 22,2% dintre respondenţi sunt de părere că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie bună (faţă de 20% în noiembrie 2022, 23,4% în noiembrie 2023, 30,3% în octombrie 2024 şi 24,1% în noiembrie 2025). 73,1% cred că lucrurile merg într-o direcţie greşită (faţă de 74,8% în noiembrie 2022, 68,6% în noiembrie 2023, 61,1% în octombrie 2024 şi 66,3% în noiembrie 2025) şi 4,7% nu ştiu sau nu răspund (faţă de 5,3% în noiembrie 2022, 8% în noiembrie 2023, 8,6% în octombrie 2024 şi 9,6% în noiembrie 2025). Sunt optimişti cu privire la direcţia ţării mai ales votanţii PNL şi USR, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti şi din urbanul mare. Sunt pesimişti cu privire la direcţia ţării în special votanţii PSD şi AUR, persoanele de peste 60 de ani, cei cu educaţie primară, locuitorii din mediul rural.

De ce se îngrijorează românii

În ceea ce priveşte sursele de îngrijorare, sondajul arată că 32,2% dintre români precizează corupţia drept cea mai importantă problemă care îi îngrijorează (faţă de 21,5% în noiembrie 2023). 23,6% menţionează creşterea preţurilor (faţă de 23,6% în noiembrie 2023), 13,4% starea de sănătate proprie şi a familiei (faţă de 18,1% în noiembrie 2023) şi 11,7% starea sistemului de educaţie (faţă de 14,3% în noiembrie 2023). Indică lipsa locurilor de muncă 9,8% (faţă de 11,7% în noiembrie 2023), războiul din Ucraina – 6,9% (faţă de 9% în noiembrie 2023), şi starea infrastructurii – 0,7% (faţă de 1% în noiembrie 2023). Ponderea nonrăspunsurilor este de 1,6% (faţă de 0,8% în noiembrie 2023).

Aleg ca principală sursă de îngrijorare corupţia mai ales votanţii USR şi AUR, bărbaţii, persoanele între 45 şi 59 de ani, cei cu educaţie superioară, locuitorii din Bucureşti, angajaţii din sectorul public. Precizează creşterea preţurilor drept cea mai importantă problemă care îi îngrijorează în special votanţii PSD, tinerii sub 30 de ani, persoanele cu educaţie primară şi medie, locuitorii din mediul rural. Votanţii PSD, persoanele de peste 60 de ani şi cei cu educaţie primară menţionează într-o proporţie mai mare ca restul populaţiei starea de sănătate proprie şi a familiei drept sursă principală de îngrijorare. Mai ales votanţii PNL şi persoanele de peste 60 de ani consideră războiul din Ucraina drept cea mai îngrijorătoare problemă.

Joi, a avut loc, în cadrul unei conferinţe de presă, prezentarea completă a datelor din cercetarea sociologică „4 ani de război în Ucraina. Impactul profund asupra opiniei publice din România”, realizată de INSCOP Research în perioada 28 ianuarie – 6 februarie, la solicitarea New Strategy Center.

Metoda de cercetare a fost interviul prin intermediul chestionarului. Datele au fost culese prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului fiind de 1.100 de persoane. Eşantionul este reprezentativ pentru categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Eroarea maximă admisă a datelor este de ą 3%, la un grad de încredere de 95%.

Peste 60% dintre români vor armata obligatorie

Cercetarea mai arată că mai mult de două treimi (67,1%) dintre români ar fi de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu, potrivit unui sondaj realizat de INSCOP Research, în perioada 28 ianuarie – 6 februarie, la solicitarea New Strategy Center.

Potrivit cercetării, 67,1% dintre participanți sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România (față de 58,4% în mai 2015), 30,5% sunt împotrivă (față de 31,1% în mai 2015), iar 2,4% nu știu sau nu răspund (față de 10,5% în mai 2015). Sunt de acord cu introducerea serviciului militar obligatoriu în România mai ales votanții AUR, persoanele de peste 60 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din mediul rural. Nu sunt de acord în special votanții PSD, PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.

Întrebați dacă sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război, 48,1% dintre respondenți spun că da, 48,8% sunt împotrivă, 2,9% nu știu, iar 0,3% nu răspund. Sunt de acord cu organizarea de exerciții de tras cu arma în clasele de liceu ca măsură de creștere a gradului de pregătire în caz de război mai ales votanții AUR, bărbații, persoanele de peste 45 de ani, locuitorii din mediul rural. Sunt împotriva acestei idei în special votanții USR, femeile, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, angajații din sectorul privat.

În ceea ce privește introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice ca parte a măsurilor de pregătire a cetățenilor în caz de război, 80,8% dintre cei chestionați sunt de acord cu această inițiativă, 16,2% se declară împotrivă, 2,9% nu știu, iar 0,1% nu răspund. Sunt de acord cu introducerea de cursuri pentru operatori de drone în licee și facultățile tehnice mai ales votanții PNL și USR, persoanele cu educație superioară, angajații din sectorul public. Sunt împotriva unei astfel de inițiative în special votanții PSD, persoanele între 18 și 44 de ani, cele cu educație primară, locuitorii din București.

Continuarea pe Observatornews.ro