Putin și Biden sunt gata să ajungă la o înțelegere

Între conducerea NATO și cea se la Kiev încep să apară divergențe când vine vorba despre strategia contraofensivei ucrainene, scrie The Washington Post. ”Oficialii și analiștii occidentali spun că armata ucraineană a avut o abordare bazată pe războiul de uzură, pentru a crea vulnerabilități în apărarea rusă folosind artileria și rachetele pentru a lovi punctele de comanda și nodurile logistice, în spatele pozițiilor ruse. Oficialii occidentali consideră că ucrainenii ar trebui să recurgă la operații de arme combinate, cu manevre coordonate ale unor grupuri mari de tancuri, de vehicule blindate și infanterie, geniști, artilerie și, uneori, aviație”, scrie The Washington Post.

Ministrul ucrainean al Apărării spune însă ca ”nu putem recurge la tactica tocătorului de carne, așa cum fac rușii”. ”Pentru noi, cel mai prețios lucru în acest moment este viața soldaților noștri. De aceea, obiectivul nostru este să obținem succese pe front protejându-le viețile”, a spus Oleksii Reznikov.

The Washington Post scrie că oficialii americani încep să pună presiune asupra Ucrainei pentru a grăbi contraofensiva, după săptămâni bune în care aceasta a bătut pasul pe loc. ”Ucraina face progrese limitate în contraofensiva împotriva forțelor ruse și nu a apelat încă la operațiile pe scară largă despre care oficialii americani cred că ar putea face diferența, spun oficialii și analiști americani, stârnind îndoieli în rândul susținătorilor Kievului legate de cat de repede se poate mișca armata ucraineană pentru a putea profita de muniția limitată”, scrie The Washington Post.

Un oficial american a declarat, sub protecția anonimatului, că este ”crucial” ca trupele ucrainene să se miște repede și să spargă liniile defensivei ruse. ”Este crucială folosirea capabilităților într-un mod care să permită depășirea acestor obstacole, și asta foarte repede”, spune oficialul american, adăugând că situația este ”foarte delicată”.

Deseori, ofensivele au loc atunci când comandanții militari știu că se apropie revenirea în prim-plan a diplomației și urmează să înceapă negocierile de pace. Operațiunile ofensive au rolul de a crea o poziție de negociere cat mai bună pentru diplomați. În opinia lui Ewdward Luttwak, istoric, strateg militar și consilier al mai multor administrații americane, așa se întâmplă și în cazul actualei contraofensive ucrainene.

Președinții Joe Biden și Vladimir Putin sunt gata să ajungă la un acord, spune Luttwak, într-un interviu pentru UnHerd, adăugând că cei doi lideri au ajuns la această decizie în urma unei ”schimbări a situației generale”.

Luttwak, care a lucrat în cadrul Pentagonului și al Departamentului de Stat  vreme de decenii, consideră că actualele canale de comunicare dintre CIA și serviciile secrete ruse sunt suficient de deschise cât să permită pornirea negocierilor de pace. După rebeliunea lui Evgheni Prigojin și a Grupului Wagner, directorul CIA, William Burns, fost ambasador la Moscova, l-a contactat pe omologul său rus Serghei Narîșkin, șeful SVR, pentru a-l reasigura că SUA nu au nicio legătură cu rebeliunea. Luttwak consideră ca această intervenție a șefului CIA implică ”o anumita atitudine și dorință de a comunica”, în timp ce prezența lui Narîșkin la Kremlin este încă un argument în favoarea ideii că războiul se poate încheie în curând. ”Narîșkin este cel care, înainte de începerea războiului, i-a spus direct lui Putin «Nu fă asta, vei avea o problemă cu Ucraina. Discută, nu începe războiul», spune Luttwak.

”Așadar, există cineva la Kremlin care s-a opus războiului și nu a fost demis. Este încă acolo și conduce SVR. Pe de altă parte, îl avem pe șeful CIA care îl contactează. De ce se întâmplă asta? Pentru că SUA vor ca războiul să se termine”, spune Luttwak.

Strategul american atrage atenția și asupra refuzului președintelui Biden de a primi Ucraina în NATO, ceea ce ar fi o dovadă că Biden se pregătește pentru viitoarele negocieri de pace. ”Trebuie să ai o monedă de schimb în momentul în care vorbești cu rușii. Când vrei să ieși din acest război, trebuie să negociezi”, spune Luttwak.

Inclusiv comentariile recente ale lui Vladmir Putin despre folosirea armei nucleare semnalează că negocierile sunt tot mai probabile. În cuvintele lui Luttwak, Putin a declarat că Rusia nu va folosi armele nucleare decât în cazul în care se va afla în fața distrugerii iminente; cu alte cuvinte, Rusia are aceeași abordare ca și Israelul, ca și India, Pakistan sau SUA – va reacționa la un atac, nu va lovi prima.

În viziunea lui Luttwak, dorința lui Putin de a încheia războiul nu are legătură cu dificultățile întâmpinate de armata rusă, ci cu inflația. Până acum, guvernatoarea băncii centrale de la Moscova, Elvira Nabiulina, a făcut o treabă excelentă, ținând în frâu inflația și asigurând o creștere economică peste cea a Germaniei. Însă Nabiulina îl avertizează pe Putin ca Rusia nu va mai putea lupta cu inflația, dacă războiul va continua. Inflația este o catastrofă în Rusia, pentru ca oamenii trăiesc în orașe aflate la mare distanță unul de altul. ”Șomerii nu-și pot căuta un loc de munca pe o altă stradă sau la câțiva kilometri distanță, trebuie să facă asta în alt centru industrial, la multe sute de kilometri distanță”, spune Luttwak.

Cât despre posibilul acord de pace, Luttwak are o imagine foarte limpede: singura cale este ca rușii să se retragă complet din Ucraina, cu excepția regiunilor Donețk și Lugansk, unde vor fi organizate plebiscite pentru rămânerea în Federația Rusă. ”Planul plebiscitelor poate părea ridicol, însă nu este alternativă. Rușii trebuie să renunțe la pretenția de a supune întreaga Ucraina sau alte părți ale țării. Rusii vor avea doar aceste regiuni. În al doilea rând, ucrainenii trebuie să cedeze Crimeea. Crimeea a fost mereu a Rusiei – a fost transferată administrativ de Hrușciov”. ”Odată ce cedează Crimeea și acceptă acești termeni, Ucraina poate adera la NATO. Aceasta este mare recompensă. De aceea aderarea la NATO nu a fost oferită gratuit”.

Luttwak consideră că negocierile de pace ar trebui să înceapă cât mai repede și sesizează o grabă de ambele părți. Dar există și posibilitatea ca negocierile să nu aibă loc sau să eșueze. ”În acest caz, dacă vom avea noroc, vom face paralele cu Războiul de Șapte Ani. Dar ar putea fi un război de 25 de ani”, spune Luttwak.

Sursa: Cotidianul.ro