Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
Actualii primari se tem că micile comunități vor fi „uitate” când va veni vorba de planuri de dezvoltare și investiții. Dar și că, în timp, își vor pierde identitatea.
Ads.
Reorganizarea administrativă a României, propunere reînnoită la început de an de premierul Marcel Ciolacu, este o idee veche de mai bine de zece ani, dar invocată periodic, fără a fi făcută vreo schimbare. Tot PSD a fost partidul care a pus în discuție reforma administrativă, inclusiv regionalizarea, într-o serie de ateliere organizate în noiembrie 2013 la Palatul Parlamentului. Doar că dintre cei aflați atunci la vârful partidului și care au condus sesiunile de discuții nu se mai află nimeni astăzi în primul eșalon al PSD.
Acum, la repunerea ideii pe tapet, primul ministru s-a ferit să dea detalii. Marcel Ciolacu a precizat doar că proiectul de lege – care ar trebui să ajungă în Parlament în această primă sesiune de după alegeri, și care nu a început încă, dar care se va încheia în iunie -, va fi făcut de social-democrați.
Comuna cea mai mică din Iași, dar cu atuul cel mai mare
Potrivit Legii 351/2001, 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional, lege acum în vigoare, un oraş trebuie să aibă cel puțin 10 mii de locuitori, iar un municipiu, 40 de mii. De asemenea, o comună trebuie să aibă cel puţin 1.500 de locuitori. Potrivit rezultatelor ultimului recensământ, care dau localităților aceste ranguri, Pașcaniul nu ar trebui să mai fie municipiu, Podu Iloaiei și Tg. Frumos nu ar mai avea numărul minim de locuitori ca să fie orașe, iar șase comune nu mai trec pragul de populație ca să aibă acest statut. Este vorba despre Costeşti, Ipatele, Grozeşti, Roşcani, Drăguşeni şi Cucuteni.
Primarul acestei din urmă comune, cea mai mică din județ (1.100 de locuitori), se teme că micile comunități alipite vecinilor mai mari vor fi slab dezvoltate.
„Nu vor conta la vot, pentru că sunt puțini alegători”, ne-a spus primarul Pamfilică Brînză. Totuși, Cucuteniul nu ar trebui să dispară, a adăugat el, subliniind importanța istorică a locurilor din comună, respectiv a sitului arheologic de interes național.
Îndoieli în privința modificării Constituției
Elena Lipșa, primărița comunei Ipatele, ar vrea ca această schimbare să fie benefică pentru consătenii ei, dar se teme că o comună mare la care ar fi alipite cele patru sate din Ipatele nu le va da prea multă atenție.
„Acum, dacă în comună sunt patru sate, un proiect îl fac pentru toate patru, nu doar pentru unul”, a subliniat ea. Primărița a adăugat că reorganizarea administrativă ar trebui făcută „după ce se măsoară de zece ori, ca să se taie o dată. Pentru că, altfel, nu vor avea probleme cei mari, ci noi, cei mici”, a conchis ea.
Nici primarul comunei Moșna nu este prea optimist. Georgel Popa a remarcat că toată lumea e de acord că trebuie făcută, dar a subliniat că lucrurile se văd diferit în comunele mari, cum sunt cele din Zona Metropolitană, și în cele mici.
Continuarea pe Ziaruldeiași.ro
