Acasă » ECONOMIC » Romania, de la “granarul Europei”, la “franarul UE”. Facem agricultura si producem “praf”

Romania, de la “granarul Europei”, la “franarul UE”. Facem agricultura si producem “praf”

Mitul cu Romania care este granarul Europei este ulciorul care s-a spart dupa ce a mers de prea multe ori la apa, iar asta se vede in cifrele Eurostat.

“La nivel european, Romania se afla pe ultimul loc la productivitatea muncii in agricultura (exprimata ca euro per unitate de munca), de aproape 4 ori sub media UE, aceasta fiind una dintre cauzele principale ale deficitului cu produse agroalimentare”, se arata in Raportul Comitetului National pentru Supravegherea Macroprudentiala, scrie ziare.com.

Potrivit datelor prezentate in acest raport, Romania producea, in 2017, 4.380 de euro pe unitatea de munca, in timp ce media UE este de 17.304 euro. Dar comparativ cu tarile din varsul listei, Romania este de 10 ori mai neproductiva. Astfel ca, daca ne uitam la Olanda care este pe primul loc, in agricultura de aici, productivitatea este de peste 55.000 de euro pe unitatea de munca, in timp ce Danemarca se situeaza undeva la 44.000 de euro pe unitatea de munca.

agricultura
Facem agricultura cu “firme-furnica”, mici si prea putin “harnice”

“Companiile din agricultura si industria alimentara sunt reprezentate preponderent de
microintreprinderi (90%, respectiv 80% din total), similar situatiei la nivelul economiei, iar structura s-a pastrat relativ neschimbata in ultimii 10 ani”, se mai arata in raport.

Majoritatea firmelor sunt cu capital privat autohton (87%, respectiv 93%), aceasta categorie
inregistrand o crestere importanta in sectorul agricultura (+50% in perioada 2008-2018).
Spiritul antreprenorial in domeniu nu are o istorie indelungata, circa 60 la suta din totalul

firmelor fiind infiintate in ultimii 10 ani.

In sectorul industriei alimentare se constata o majorare a numarului firmelor de peste 12% in perioada 2015-2018, domeniile in care s-au inregistrat cele mai mari cresteri fiind:

  • * fabricarea painii, fabricarea prajiturilor si a produselor proaspete de patiserie (un avans fata de anul 2015 cu 520 de unitati),
  • * prelucrarea si conservarea fructelor si legumelor (+ 139 de unitati),
  • * fabricarea sucurilor de fructe si legume (+111 de unitati),
  • * fabricarea de mancaruri preparate (+109 de unitati).

In schimb, se observa o scadere cu 19 unitati la intreprinderile pentru fabricarea
produselor lactate si a branzeturilor.

Putem produce ce importam

“Cel putin din perspectiva cantitativa firmele din industria alimentara au capacitatea de a produce majoritatea gamei de marfuri care sunt importate. Aceasta perspectiva trebuie dublata de cea calitativa, dar lipsesc datele pentru o asemenea analiza. Din perspectiva cantitatii, firmele din industria alimentara din Romania care produc si bunuri importate pot, prin imbunatatirea eficientei utilizarii activelor, sa obtina un nivel al productiei, masurata prin valoarea cifrei de afaceri, superior celui consemnat in prezent. Potentialul de productie suplimentar in acest sector este de circa 9 miliarde lei”, se mai arata in raport.

La nivelul industriei alimentare, sectoarele cu cel mai important potential de dezvoltare a afacerilor sunt:

  • * fabricarea produselor de brutarie si a produselor fainoase (2 miliarde lei),
  • * fabricarea produselor de morarit (1,5 miliarde lei),
  • * productia, prelucrarea si conservarea carnii si a produselor din carne (1,5 miliarde lei),
  • * fabricarea altor produse alimentare (1,4 miliarde lei) sau
  • * fabricarea produselor lactate (1 miliard lei)

Daca produc, nu au unde sa desfaca produsele

“Accesul la piata este o limitare majora pentru marea majoritate a fermierilor, printre cauze
numarandu-se lipsa de organizare, capacitatea redusa de depozitare, cantitatea si calitatea
insuficiente. Integrarea pe lantul valoric “supply chain” in interiorul tarii si definirea strategiilor de sustinere a acestuia reprezinta o alta prioritate. Aceasta prioritate survine cu atat mai mult in contextul actual, descris de efectele nefaste ale pandemiei cu noul virus, multe tari considerand oportune perspectivele reducerii lanturilor de productie”, noteaza realizatorii raportului.

“Pentru stabilirea clara a potentialului, dar si definirea unei strategii aplicate, este necesara identificarea principalelor produse agroalimentare care pot fi produse in Romania in conditii de competitivitate, dar in acest moment sunt importate”, se arata in raportul BNR.

About Redactia

Lasă un răspuns

Your email address will not be published. Required fields are marked *

*

Verificare antispam *

x

Vezi și

Componența noului Consiliu Local Municipal la Pașcani. Cristian Rățoi viceprimar?

Consiliul Local Municipal are o nouă componență în urma voturilor acordate de pășcăneni la Alegerile ...