România este pe locul întâi în Europa la corupția din sistemul sanitar. Creșterea salariilor nu a înlăturat șpaga

Un pacient din cinci recunoaște că a dat bani sau cadouri scumpe atunci când a avut nevoie de tratament într-o unitate medicală de stat.

În saloane, în sălile de așteptare sau chiar în fața spitalelor, pacienții și rudele lor continuă să schimbe informații despre cât trebuie să dai ca să fii bine îngrijit.

18% dintre români recunosc că încă mai întind plicul cu bani în cabinetele medicilor. Sunt doar cu 1 la sută mai puțini ca în 2019, când salariile doctorilor abia crescuseră la un nivel considerat mulțumitor. Pe locul doi la corupție sunt grecii, iar la polul opus se află ţări precum Olanda, Suedia sau Finlanda. La capitolul corupție, sunt luate în calcul și donațiile făcute de pacienți către spitale. Metoda nu se practică în România.

Ioan Hosu, sociolog: „Fenomenul nu este perceput ca unul de corupție, ci de graditudine, mulțumire sau recompensare a unor servicii primite. Cred că vorbim de o remanență care se perpetuează în timp, dar se originează în perioada comunistă ca fenomen de masă”.

La începutul acestui an, salariile medicilor au crescut din nou, cu 25%, potrivit legii salarizării. Diferă, în funcție de specializare, funcție și rangul spitalului în care lucrează. De pildă, un medic primar are un salariu de bază de peste 12.000 de lei brut, iar un rezident în ultimul an, aproape 8.000 de lei. La aceste sume se adaugă sporurile, iar gărzile se plătesc suplimentar.

Daniel Coriu, președintele Colegiului Medicilor din România: „Unii pacienţi simt nevoia unei recompense. Nu mai e nevoie. Îi rugăm pe pacienții României să înțeleagă. Dragi concetățeni veniturile medicilor au crescut”.

Președintele colegiului medicilor îi îndeamnă pe colegii săi să refuze plicurile pacienților.