Alexander Nikolov, ministrul bulgar al Energiei: Partea bulgară şi-a respectat integral obligaţiile şi a efectuat toate plăţile necesare la timp sub contractul actual.
Anna Moskwa, ministru polonez pentru Climă şi Mediu: Suntem pregătiţi să devenim independenţi de combustibilii fosili din Rusia.
Polonia, dependentă în proporţie de 45 la sută de gazul rusesc, nu este atât de vulnerabilă. Are depozitele la 80 la sută din capacitate şi poate importa gaze din Norvegia, dar şi gaz lichefiat din America.
Dumitru Chisăliţă, expert în energie: Polonia a fost pregătită de acest episod. Asta arată viziunea pe care au avut-o conducătorii polonezi.
Mai delicată e situaţia Bulgariei, dependentă în proporţie de 90 la sută de Gazprom. Europa, prin vocea Ursulei von der Leyen, spune că există un plan de urgenţă şi că nu va ceda şantajului.
Ursula von der Leyen, preşedintele Comisiei Europene: Atât Polonia, cât şi Bulgaria primesc acum gaze naturale de la vecinii lor din Uniunea Europeană. Era combustibilului fosil rusesc în Europa a ajuns la final.
Oficial, doar Ungaria a recunoscut că a rupt rândurile şi că va plăti în ruble.
Peter Szijiarto, ministrul de Externe al Ungariei: Am reuşit să găsim o soluţie prin care să transferăm preţul gazului în euro către contul nostru în euro cu Gazprombank, iar Gazprombank îl va converti apoi în ruble.
Uniunea Europeană importă din Rusia 40 la sută din necesarul de gaze, adică 155 de miliarde de metri cubi anual. 50 de miliarde vor fi înlocuiţi din 2023 cu gaz lichefiat american, mult mai scump decât cel rusesc.
Jen Psaki, secretar de presă Casa Albă: În ultimele luni, am căutat metode de a creşte livrarea de gaze naturale şi de a spori opţiunile pentru ţările europene care depind de gazele naturale din Rusia.
Primele victime ale războiului gazelor
Mai mult gaz poate veni şi din Norvegia, Qatar sau Azerbaidjan, dar tot nu ar fi de ajuns. Europa se uită acum şi spre minele de cărbune, pe care le-a închis rând pe rând. Cât despre România….
Nicolae Ciucă, premierul României: România nu este afectată în acest moment.
Ion Sterian, director general Transgaz: Noi avem producţie proprie. România, până la 30 octombrie anul acesta, nu va avea probleme cu aprovizionarea de gaze. Consumul va fi mult mai mic, odată cu venirea verii, decât producţia internă.
Lucia Cujbă, reporter Observator: Statul român importă 20 la sută din necesarul de gaze din Rusia. Nu direct de la Gazprom, ci prin intermediari. Sunt patru de puncte de conexiune. Cu Bulgaria – pe la Negru Vodă şi Giurgiu. Cu Ungaria – pe la Arad şi cu Ucraina – pe la Isaccea. În scenariul în care Europa ar rămâne fără gaz rusesc, am putea importa gaz american. În Europa, există aproape 30 de terminale construite în porturi, unde gazul lichefiat este regazificat. Cele mai apropiate de noi sunt în Croaţia, Grecia şi Turcia.
Probleme ar putea apărea la iarnă pentru marii consumatori de gaze, adică pentru industrie. Asta doar în scenariul în care nu vom avea de unde importa.
Dumitru Chisăliţă, expert în energie: Populaţia nu va avea de suferit. Vor fi consumatori non-casnici, industriali, cărora, probabil, va trebui să li se sisteze sau să li se reducă livrările de gaze naturale.
În Marea Neagră sunt rezerve de gaz estimate la 200 de miliarde de metri cubi, adică echivalentul a 18 ani de consum pentru România. Americanii de la Black Sea Oil and Gas, OMV şi Romgaz aşteaptă Legea Offsore, ca să se înceapă exploatările. Sursa: Observatornews.ro
Jurnalul Regional Flux de stiri in timp REAL – Moldova, Iasi, Pascani
