Vinerea Mare, post și rugăciune. Tradiții și obiceiuri

Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor reprezintă o zi de întristare şi de post, în care creştinii ortodocşi își amintesc răstignirea şi îngroparea lui Iisus Hristos, dar şi o zi în care este bine ca ei să ajuneze, să se roage și să mediteze profund în timp ce în biserici nu se oficiază nicio Liturghie.Vinerea Mare, post și rugăciune. Tradiții și obiceiuri. În România, credincioşii se mai referă la Vinerea Mare şi ca la Vinerea seacă. „Pentru că Sfânta Liturghie este o taină pascală, o zi de bucurie, o zi în care credincioşii sunt chemaţi la prăznuire şi din acest motiv săvârşirea ei este nepotrivită cu zilele de plâns şi de post.

În această zi a fost răstignit, a murit şi a fost îngropat Domnul şi stăpânul nostru, de aceea nu ne putem bucura, nu putem să prăznuim cu veselie. Cine este cel care râde, petrece, se bucură atunci când cineva drag este condus către mormânt?

Vinerea Mare, post și rugăciune

În al doilea rând, amintirea pătimirii Domnului nostru Iisus Hristos, petrecută în această zi şi pe care credincioşii Bisericii noastre o trăiesc plenar, cu zbucium şi cu tânguire, atât în viaţa personală, «în chilia sufletului», cât şi în rânduiala Bisericii, s-a socotit atât de completă, încât nu s-a mai socotit folositor şi logic să se redubleze prin săvârşirea Sfintei Liturghii, care de fapt este aceeaşi temă”, a transmis părintele profesor Marian Mihai (n.r. – de la Facultatea de Teologie din Bucureşti) într-un text încărcat pe basilica.ro.

Cele două zile când Dumnezeu ne-a iertat pe toți. Joia și Vinerea Mare

Aşa cum indică sursa citată, aceste zile sunt:

miercuri şi vineri din Săptămâna albă;

luni şi marţi din prima săptămână a Postului Paştelui;

vinerea dinaintea Crăciunului şi cea dinaintea Bobotezei, când aceste praznice cad duminica sau lunea şi se oficiază slujbele Ceasurilor şi Vecernia.

De obicei, în zilele aliturgice se posteşte cu ajunare deplină. Faptul că nu se săvârşeşte Sfânta Liturghie arată mai ales că acestea sunt prilej de meditaţie profund şu rugăciune.

Tradiţii şi obiceiuri în Vinerea Mare

Vinerea nu se vopsesc ouă, dar gospodinele întârziate le pot vopsi și în Sâmbăta Mare. Ceremonia principală din Vinerea Mare este scoaterea Sfântului Epitaf din altar şi aşezarea lui pe o masă în mijlocul bisericii. Mulţi dintre bătrânii noştri cunosc că prin scoaterea Sfântului Epitaf se retrăieşte coborârea de pe Cruce a lui Hristos şi pregătirea Trupului Său pentru înmormântare.

Seara se cântă Prohodul şi se înconjoară biserica cu Sfântul Epitaf, care simbolizează trupul Mântuitorului. Ulterior, Sfântul Epitaf este aşezat pe Sfânta Masă din altar şi rămâne acolo până la Înălţare. Punerea pe Sfânta Masă simbolizează punerea Domnului în mormânt. Se spune că aceia care trec de trei ori pe sub Sfântul Aer nu o să-i doară capul, mijlocul şi şalele în cursul anului. De asemenea, înaintaşii noştri au transmis din generaţie în generaţie că acei credincioşi care îşi şterg ochii cu marginea epitafului nu vor suferi de dureri de ochi.

În provincie se ştie că în Vinerea Mare nu se face niciun fel de lucrărare agricolă. De aici vine şi numele popular de Vinerea Seacă, pentru că tot ceea ce se seamănă în această zi nu rodeşte. În Vinerea Mare nu se sacrifică păsări sau animale și este interzis spălatul. Conform obiceiurilor din vechime, azi nu se coase şi nu se face curăţenie.

Sursa: Evz.ro