10 oameni de afaceri malefici, care au făcut miliarde

Deşi se întâmplă de multe ori să fim inspiraţi de poveştile celor foarte bogaţi, lucrurile nu sunt chiar cum ne imaginăm. Există cazuri în care oamenii au ajuns să aibă averi fabuloase în urma muncii lor, dar există şi oameni de afaceri malefici.

Mediul de afaceri este unul brutal. Putem spune chiar că este o junglă, în care cei mai puternici supravieţuiesc, iar cei slabi dispar.

Nu ai cum să rezişti la cel mai înalt nivel dacă nu faci compromisuri, însă, în unele cazuri, aceşti oameni de afaceri malefici depăşesc cu mult limitele.

#10. Sorin Ovidiu Vântu

Fondator FNI

Sorin Ovidiu Vântu a devenit cunoscut publicului român odată cu prăbușirea Fondului Național de Investiții (FNI). Povestea FNI este de tristă amintire pentru mulţi români.

Deşi era un fond fără o bază solidă de experți și investiții, în care între 200 și 300 de mii de români își depuseseră economiile, atrași de șansele mari de câștig.

Fondul Național de Investiții s-a dovedit a avea o structură de tip piramidal (Ponzi), la câtăva vreme după apariție.

Profitul primilor depunători, în ordine cronologică, era asigurat nu de randamentul plasamentelor din Fond, ci de banii depuși de următorii depunători.

Cu puțin înainte de prăbușire, în anul 2000, Sorin Ovidiu Vântu a retras din Fond mari sume de bani și i-a vândut compania care administra Fondul, Gelsor, Ioanei Maria Vlas, care a devenit ulterior răspunzătoare de prăbușirea FNI.

După 5 ani de procese, Vântu a fost condamnat la 3 ani de închisoare cu suspendare, dar faptele au fost prescrise.

Ioana Maria Vlas, președinta FNI pe 13 octombrie 2005 a fost condamnată la 20 de ani de închisoare în cazul FNI, dar a fost eliberată în aprilie 2008.

Sorin Ovidiu Vântu a deținut multă vreme 15% din Omniasig. De asemenea, a mai deţinut Banca Română de Scont și Banca de Investiții și Dezvoltare.

Astfel, sute de mii de români au rămas fără economii şi nimeni nu a răspuns pentru asta.

#9. Dennis Kozlowski

CEO Tyco

Cariera lui Kozlowski în afaceri părea una strălucitoare, incluzând chiar şi povestea trecerii de la sărăcie la bogăţie. După ce s-a născut şi a crescut în condiţii de sărăcie, Kozlowski a ajuns în cele din urmă pe poziţia de CEO la Tyco.

Lăcomia şi amoralitatea l-au determinat pe Kozlowski să deturneze în total 600 milioane dolari din fondurile companiei şi să folosească banii pe cont propriu.

Printre achiziţii se numără perdele de duş în valoare de 6.000 de dolari, petreceri opulente pe banii companiei, precum şi prime false pe care le-a acordat sub pretextul că aceasta e voinţa Consiliului Director.

În prezent, Kozlowski este în închsioare cu o sentinţă de 25 de ani. În ciuda greutăţilor financiare, compania a reuşit să supravieţuiască “erei Kozlowski”.

#8. Joe Nacchio

CEO Qwest Communications

Pe timpul mandatului de CEO al Qwest, Joe Nacchio şi-a urmat pasiunea pentru fabricarea de adevăruri în folos propriu.

Printre minciunile lui Nacchio se numără exagerarea veniturilor raportate şi raportarea unor viitoare contracte cu autorităţile, contracte care nu au existat niciodată. În plus, Nacchio a obţinut profituri ilegale dintr-o creştere a preţului acţiunilor Qwest.

Nacchio a primit o amendă de 19 milioane de dolari, i s-au confiscat 52 milioane dolari obţinuţi din tranzacţii ilegale şi a fost condamnat la 6 ani de închisoare.

În anul 2009, Nacchio a intrat la închisoare iar Qwest a fost preluată de CenturyLink Communications.

#7. Sanjay Kumar

CEO Computer Associates

Kumar a început să devalizeze compania Computer Associates din poziţia de CEO.

Metodele lui erau relativ simple, incluzând schimbarea datei la care au fost încheiate contractele şi adăugarea unei săptămâni la capătul intervalelor contabile, metodă numită “luna de 35 de zile”.

Acţiunile lui Kumar au avut ca rezultat deturnarea unor fonduri în valoare totală de 2,2 miliarde de dolari, bani furaţi de la Computer Associates pe durata mai multor ani.

Kumar a fost condamnat la 12 ani de închisoare, iar compania a fost redenumită.

#6. Jeffrey Skilling

Preşedinte Enron Corporation

Ca jucător principal în cadrul Enron, Skilling a încurajat folosirea metodei mark-to-market în contabilitate, ceea ce permite evaluarea unui activ în funcţie de valoarea “fair”, stabilită la preţul pieţei şi prin comparaţie cu alte active similare.

Această metodă a permis Enron să supraestimeze preţurile energiei şi să îşi evalueze activele în funcţie de aceste preţuri umflate. Skilling a aprobat şi crearea unei subsidiare Enron, numită Chewco.

Această unitate era entitatea pe numele căreia erau trecute toate datoriile Enron. Skilling a fost condamnat la 24 de ani şi 4 luni de închisoare. În cele din urmă, Enron s-a prăbuşit, luând cu ea locurile de muncă şi economiile a 20 de mii de angajaţi.

#5. Charles Ponzi

Om de afaceri

Definită pe scurt, „o schemă piramidală” s-ar traduce astfel: o operaţiune ce implică plata unor profituri deosebit de mari unor investitori, din banii obţinuţi de la alte persoane.

Continuare pe desprelume.ro