Mii de români au rămas cu conturile goale după ce au căzut în plasa reclamelor deepfake care circulă pe internet, iar fenomenul acestor escrocherii este în plină expansiune. Oamenii sunt atrași cu clipuri video care se folosesc de imaginea unor politicieni, jurnaliști sau oameni de afaceri celebri, a căror voce e modificată cu inteligența artificială pentru a transmite mesaje false despre investiții în acțiuni sau despre alte metode de îmbogățire rapidă.
În spatele poveștii sunt rețele infracționale complexe, ajutate de lăcomia marilor corporații tech și de incapacitatea statului român de a-și proteja cetățenii. Deși admit că se confruntă cu un val de plângeri, nici Poliția și nici Parchetul nu au statistici cu privire la adevărata dimensiune a fenomenului și nu ne-au putut oferi nici măcar un exemplu de caz concret pe care să-l fi rezolvat.
Neputința instituțională este cu atât mai jenantă cu cât escrocii se folosesc inclusiv de imaginea unor politicieni aflați la putere, premierul Marcel Ciolacu și ministrul Sebastian Burduja fiind doar două exemple. De altfel, Burduja a anunțat public la începutul anului că va face plângere penală împotriva celor care i-au folosit imaginea pentru crearea unor reclame mincinoase. Acum, după șapte luni, ministrul admite că nu are nicio veste despre avansarea anchetei.
Recorder a încercat să descâlcească mecanismele acestui fenomen și a descoperit cum acționează rețeaua, ce scenarii aplică și cum se ascund beneficiarii finali, ajutați indirect de pasivitatea autorităților din România și a giganților tech.
Politicieni, oameni de afaceri și jurnaliști – folosiți în reclame false
Deschizi o fereastră de YouTube și apeși play. Înainte ca videoclipul să ruleze, ești întâmpinat de o reclamă, dar asta nu te pune în gardă pentru că s-a mai întâmplat să vezi reclame pe YouTube, inclusiv la branduri arhicunoscute. De data asta e o reclamă în care apare Ion Țiriac și anunță deschiderea unei noi platforme de investiții pe care orice român se poate înscrie. Poți investi în companii celebre din zona de energie. Toată lumea știe cine e Țiriac și cât de bine se pricepe la afaceri.
Mai târziu intri pe un site de știri și, în timp ce citești un articol, îți apare în față un banner cu poza lui Marcel Ciolacu. Premierul țării anunță că, mai nou, orice cetățean poate investi în acțiuni la Petrom. S-au găsit noi rezerve de gaze în Marea Neagră și toți românii au dreptul să beneficieze. Poți ajunge la venituri lunare constante de până la 5.000 de lei pe lună. Nu zicea și Țiriac același lucru în reclama aia de pe YouTube?
Navighezi apoi pe Facebook și îți apare un clip cu Dragoș Pătraru intervievat de Cătălin Măruță. Pătraru spune că Guvernul tocmai a elaborat o strategie care să-i ajute pe cetățeni, o platformă de investiții unde se pot cumpăra acțiuni la Hidroelectrica și Transgaz. Sunt resurse care ne aparțin tuturor, mai zice Pătraru și îți vine să-i dai dreptate.
Pentru o persoană alfabetizată digital, toate reclamele descrise mai sus sunt în mod evident suspecte. Chiar dacă seamănă cu cele originale, vocile celor care vorbesc sună ciudat și sunt desincronizate față de mimica și gesturile lor. Mesajul pe care-l transmit e și el dubios: ideea cu resursele împărțite cetățenilor nu pare din filmul unui stat democratic cu organizare capitalistă.
Poate fi, deci, relativ ușor să concluzionezi că ai avut în față niște reclame bazate pe tehnologia deepfake. Ghidul Directoratului Național de Securitate Cibernetică spune așa: „Deepfake este o manipulare digitală a unei înregistrări video, audio sau a unei imagini, realizată cu ajutorul inteligenței artificiale (IA) sau a altor programe specializate”.
Mai jos este un montaj video în care am așezat imaginile originale lângă cele transformate prin deepfake și folosite în reclamele care împânzesc internetul.
Însă nu pentru toți cei care navighează pe internet lucrurile sunt atât de simple și de evidente. Neavând capacitatea să recunoască un deepfake, mulți se concentrează pe mesajul reclamelor și se lasă seduși de ideea unor câștiguri financiare facile, căutând argumente care să le valideze iluzia deja născută.
Și argumente se găsesc. Au văzut o reclamă în care apar figuri cunoscute și credibile, le-au văzut fața și le-au recunoscut vocea. Reclama respectivă le-a apărut pe YouTube și pe Facebook, companii globale cu miliarde de urmăritori și venituri pe măsură. Ce companii serioase ar accepta să promoveze niște escrocherii? Și oamenii ăia – Țiriac, Pătraru, Ciolacu – n-ar reacționa dacă cineva ar păcăli lumea folosindu-se de imaginea lor? Și statul român nu are instituții care ar lua măsuri?
Mai departe, persoana apasă pe un link și completează un formular, așteptând să fie sunată și să afle cum poate deveni investitoare la Hidroelectrica, Petrom sau Transgaz. Undeva în Chișinău (Republica Moldova), dintr-un birou aflat într-o clădire modernă, cu pereți de sticlă, cineva tastează un număr și inițiază un apel. În aceeași încăpere sunt zeci de persoane aliniate în fața unor calculatoare și încadrate de rasteluri cu multe telefoane mobile. Se vorbește concomitent în română, rusă și engleză. Și nu, nu este un call-center din care cei apelați sunt ajutați să devină investitori, ci un loc de unde se coordonează escrocarea a mii de oameni.
Angajări cu detectorul de minciuni
Victor (n.r. numele real a fost schimbat pentru protejarea identității), un tânăr din Republica Moldova care a intrat în legătură cu redacția Recorder, a lucrat într-un astfel de call-center din Chișinău. Mărturiile sale descriu un sistem infracțional organizat până la cele mai fine detalii: în procesul de angajare ești supus inclusiv unui test cu detectorul de minciuni, menit să protejeze rețeaua de polițiști infiltrați sau de persoane care ar putea aduna dovezi despre cum sunt golite conturile victimelor.
Citește continuarea accesând Recorder.ro