REFORMA ADMINISTRATIVĂ LA IAȘI | Din trei comune să rămână doar una. De la regionalizare prin unirea județelor, la reorganizare prin comasarea comunelor. Cum ar arăta județul?

Într-un nou episod „DOSARELE ZDI”, „Ziarul de Iași” și istoricul Vasile Cotiugă, fost consilier județean, propun un nou model de organizare a județului nostru. După o amplă muncă de documentare, Vasile Cotiugă a reunit toate datele necesare pentru a realizat un plan de comasare a comunelor județului. Din 94 de comune, ar rămâne 33. 60 de posturi de primari și 900 de consilieri locali ar dispărea. Deși, în calculul său, istoricul propune scheme lărgite de funcționare pentru primăriile nou create, cât și salarii crescute pentru funcționari, tot se va face o economie la bugetul de stat de peste 22 de milioane de euro / an.

Ads

Opt regiuni în locul celor 41 de județe. Ideea redesenării hărții administrative a României e veche de mai bine de 20 de ani, dar ea a generat până acum numai discuții și dezbateri, nimic altceva. Autoritățile n-au mișcat un deget în tot acest timp în sensul relaxării controlului strict al Bucureștiului asupra provinciilor țării.

Însă crearea regiunilor – care, printre alte avantaje, ar scurta drumul birocratic al obținerii finanțărilor – are de câtva timp o „dublură”: crearea unor comune mai mari, cu un aparat administrativ și o conducere mai suple decât sunt acum. Reforma administrativă pe care încearcă să o aplice Guvernul Bolojan ar putea să fie impulsul în această direcție.

Dacă, în urmă cu 2-3 ani, se vorbea de unificarea unor servicii pe grupuri de comune, zilele acestea a stârnit interes vestea că două comune din Satu Mare fac referendum pentru unirea lor într-o singură unitate administrativ-teritorială. Totodată, mai multe voci atrag atenția asupra lipsei de performanță cauzată de dificultățile nevoii de supraviețuire a comunelor mici și foarte mici. Dar cum ar arăta Iașul cu mai puține comune?

Comună mică, probleme mari. Și reciproc

Vasile Cotiugă, istoric și fost consilier județean, a redesenat harta județului, într-o primă propunere de reorganizare administrativă. El a remarcat că, la aproape 60 de ani de la ultima reformă de acest fel, multe drumuri sunt asfaltate, multe familii au autoturism, există internet, iar taxele și impozitele pot fi plătite online, la fel cum petițiile se pot trimite pe e-mail. Însă organizarea administrativ-teritorială a rămas în urmă, iar astăzi sunt inclusiv în județul Iași comune mici cu mulți angajați în primărie raportat la populație.

Sunt „comune care nu au venituri dar așteaptă bani de la bugetul țării ca să-și plătească angajații și cheltuielile făcute de Ziua comunei, comune din care medicii și dascălii fug din cauza subdezvoltării”, explică istoricul. El amintește că sunt comune cu mai puțin de 1500 de locuitori – Cucuteni (1.103 locuitori la ultimul recensământ), Drăgușeni (1.217 loc.), Roșcani (1.273 loc.), Grozești (1.364 loc.) și Costești (1.494 loc.) – dar și comune mai mari decât unele orașe: Miroslava (28,5 mii loc.), Ciurea (17,3 mii loc.), Valea Lupului (14,5 mii loc.), Holboca (13,7 mii loc.) și Tomești (12,1 mii loc.).

Discrepanțele sunt uriașe, observă fostul consilier județean: de la un angajat la 79 de locuitori în comunele Cucuteni și Roșcani, la un raport de 1/356 de locuitori în Miroslava. De asemenea, un consilier local la 115 locuitori din Drăgușeni, respectiv unul la 122 locuitori în Cucuteni, față de un consilier la 1.502 locuitori din Miroslava.

„Propunerea noastră de reorganizare are în vederea următoarele elemente și aspecte. Istoric, comunele rurale, apărute în 1864, au fost modificate de-a lungul timpului de foarte multe ori, cu momente în care o comună conținea chiar și 25 de sate (1929). Am ținut seamă de această evoluție istorică, noile comune comasând comune care în trecut au mai fost unificate. Evoluția comunităților umane în spațiul românesc a fost de-a lungul apelor, din punct de vedere geografic, și mai puțin peste dealuri; astfel, propunerea noastră unifică comunele situate pe aceleași cursuri de apă, de-a lungul cărora s-au creat și drumuri, care astăzi reprezintă în cea mai mare parte rețeaua județeană de drumuri asfaltate”, a punctat Vasile Cotiugă.

Continuarea pe Ziaruldeiasi.ro