Secretele celui mai bun vin de casă. Şapte reguli obligatorii pentru ca licoarea bahică să iasă perfectă

Ce fel de struguri trebuie folosiţi, ce vase şi ustensile sunt indicate şi de câte ori trebuie tras vinul pentru a căpăta un buchet memorabil sunt întrebările pe care le are în minte fiecare om care începe să facă vin singur acasă. Un specialist în vinificaţie ne prezintă sfaturi practice în acest sens şi secretele vinului ideal.

Se spune (la modul ironic) că la fotbal şi la politică se pricepe toată lumea. Însă zicala, oricât de mult adevăr ar conţine (căci nu-s domenii mai haotic şi ţâfnos comentate precum cele două amintite),  se poate adapta uşor pentru o mulţime de îndeletniciri. Cum ar fi prepararea vinului, activitate despre care nouă din zece români îţi vor spune că o stăpânesc la perfecţie.

Însă, cum ar spune hâtrul Creangă, socoteala din târg nu se potriveşte cu cea de acasă, dovadă stând faptul că, potrivit statisticilor celor de la Oficiul Naţional al Viei şi Vinului, aproape jumătate din licoarea produsă în România nu corespunde standardelor internaţionale pentru a putea purta denumirea de vin.

Printre cele mai frecvente defecte ale vinurilor româneşti se numără: casarea brună şi casarea ferică, floarea vinului, oţeţirea, aciditatea scăzută, lipsa concentraţiei alcoolice, băloşirea, borşirea şi gustul neplăcut din cauza folosirii unor vase inadecvate.

Având în vedere aceste lucruri, vă oferim, în articolul de faţă, şapte repere importante legate de producerea unui vin de casă de calitate. Ne-a fost mentor în desluşirea tainelor vinului inginerul horticol Dumitru Toma, căruia îi mulţumim pentru sfaturile competente.

1 – Folosiţi doar struguri bine copţi

Un vin bun înseamnă o concentraţie alcoolică, după fermentaţie, de măcar 10,5 grade, căci aceasta îi dă rezistenţa la boli. Spre exemplu, un vin de 12 grade nu va face niciodată floare, căci bacteria responsabilă nu poate trăi într-o astfel de concentraţie alcoolică. „Restul sunt zemuri. Ştiu, în literatura de specialitate vinul începe de la 8,5 grade, însă un vin sub 10 grade cu greu poate fi păstrat pete 6 luni fără să capete un defect care-l face de nebăut”, spune inginerul Toma. Pentru ca licoarea să capete grade de tărie alcoolică este nevoie ca în procesul de fermentaţie să existe suficient zahăr în struguri (adică în must) pentru ca lucrurile să iasă cum trebuie. Mai pe înţelesul tuturor, strugurii trebuie să fi copţi foarte bine, dulci.

La cules, folosiţi coşuri de nuiele, nu găleţi din fier

Evident, asta diferă de la un soi de viţă la altul, însă este clar că din struguri cu mai puţin de 160-170 de grame de zahăr per litrul de must (determinarea se poate face cu un mustometru) nu poate ieşi mare lucru, ţinând cont că 17 grame de zahăr la litru dau cam un grad de tărie alcoolică. Deşi poate părea de prisos, este bine să curăţaţi bine strugurii de frunze, resturi vegetale, de mucegai şi insecte. Ba chiar puteţi să-i spălaţi bine sunt jet de apă, dar trebuie să ştiţi că, în acest caz, trebuie scurşi bine înainte de zdrobire, căci apa poate reduce drastic tăria alcoolică. Continuarea pe adevarul.ro